Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului

Agenția de Mediu

A A A

Monitoringul calității mediului

În paralel cu dezvoltarea ştiinţei, supravegherea mediului devine o preocupare sistematică şi metodică, realizată prin intermediul diverselor sisteme de măsurare, în scopul asigurării unei conduceri eficiente a tuturor activităţilor sociale.

 

Activitatea de monitorizare a început să fie făcută încă din cele mai vechi timpuri, în primul rând din raţiuni practice şi nu în mod organizat.

 

Acţiuni concrete precum înregistrările nivelurilor rîurilor, au fost semnalate la vechile civilizaţii antice. Aceste observaţii, făcute sistematic au permis descifrarea mecanismelor de formare şi acţiune ale scurgerii rîurilor. Tot în cadrul acestei activităţi de monitoring incipient se înscriu şi observaţiile privind alte fenomene naturale, așa ca: secete, erupţii vulcanice, cutremure. Datorită importanţei lor, aceste activităţi de supraveghere au fost sistematizate sub forma unor reguli foarte precise pentru acele epoci, multe din ele fiind păstrate sub forma unor însemnări.

 

Odată cu dezvoltarea concentrărilor umane activităţile de monitorizare au trecut în sfera problemelor specific urbane, respectiv cele legate de sănătatea populaţiei urbane, resursele de apă necesare unei concentrări de populaţie, impurificarea aerului datorată surselor de încălzire. Astfel a apărut în Londra primul act oficial care reglementa regimul încălzirii pe bază de ardere a cărbunilor, care polua foarte puternic aerul.

 

Noţiunea de monitoring a apărut înainte de Conferinţa ONU privind protecţia mediului de la Stockholm (5-16 iunie 1972). Monitoringul  - ca o contranoţiune la noţiunea de „control”, care în afară de observare şi obţinere a informaţiei conţine şi elemente de manifestări active, adică de dirijare.

 

Odată cu conștientizarea faptului că activitatea antropică poate produce modificări la scara întregii planete, eforturile comunității științifice au determinat finanțarea și implementarea unor programe de monitoring global, în care informațiile obținute prin diverse tehnici, de la scară micro la scară globală (observații satelitare) sunt integrate pe baza principiilor nou descoperite pentru identificarea, măsurarea și supravegherea interacțiunilor complexe dintre diverși parametri, care să contribuie la crearea unei imagini cît mai complete a geosistemului terestru.

 

Conceptul de monitoring derivă din verbul “to monitor” ce îşi are originea din verbul latinesc „moneo”, care înseamnă a atenţiona, a reaminti sau a recomanda.

 

În limba română, termenul “monitorizare” este utilizat relativ recent, și, într-o accepțiune mai largă reprezintă supravegherea evoluției în timp a unui sistem natural sau artificial, prin determinarea, evaluarea sau avertizarea asupra depășirii unor valori limită a unor indicatori sau parametri importanți ai sistemului. În urma acestui proces se poate uneori obține un diagnostic al stării curente și eventual elaborarea unor prognoze.

 

Monitoringul mediului constă din trei tipuri de activităţi de bază.

 

Prima activitate implică măsurători şi observaţii direcţionate spre asigurarea unei descrieri corecte a mediului şi a schimbărilor la care acesta poate fi supus.

 

 A doua activitate este reprezentată de evaluarea datelor de mediu pentru determinarea unor posibile direcţii de evoluţii şi dezvoltarea unui sistem de avertizare timpurie bazat pe criterii prestabilite, dar aflate într-o continuă evoluţie odată cu dezvoltarea cunoştinţelor ştiinţifice.

 

Cea de-a treia activitate în cadrul sistemului total este de prefigurare a acţiunilor pentru evitarea deteriorării mediului în contextul general de asigurare a celei mai bune variante de management al mediului.

 

Este important că, monitoringul furnizează nu numai baza pentru formularea politicilor de mediu, dar permite, de asemenea, şi evaluarea eficienţei acestor politici.

 

Datele referitoare la calitatea factorilor de mediu, parcurgînd ciclul cu mai multe nivele pe vericală și orizontală devin informatii asupra calitatii factorilor de mediu.

 

Nivelele pe verticală  includ activitatile și operatiunile ce se derulează de la nivelul stațiilor de măsurare/prelevare probe și pînă la nivelul utilizatorilor de informații asupra calitații factorilor de mediu. 

 

Circuitul în plan orizontal al datelor este alcătuit din diversele componente principale ale unui sistem de monitoring sau intre subsistemele de monitoring: aer, apa, sol, etc.

 

Sistemul naţional de monitoring privind calitatea mediului a fost înfiinţat în anii ‘60 a secolului trecut, însă observaţiile cu caracter sistematic au început a fi realizate în anii 80, avînd în prezent drept obiective prioritare:
•    monitorizarea calităţii mediului şi determinarea nivelului de poluare;
•    depistarea cazurilor de poluare excepţională a apelor de suprafaţă, aerului şi  solului;
•    prevenirea şi reducerea efectelor negative asupra  mediului  ambiant  şi populaţiei;
•    înştiinţarea în regim de urgenţă a organelor cu funcţii de luare a deciziilor privind gradul excepţional de poluare a mediului;
•    familiarizarea sistematică a publicului privind calitatea mediului.

 

Misiunea Agenției de Mediu constă în realizarea monitoringului calității factorilor de mediu prin supravegherea, evaluarea, prognozarea şi avertizarea în legătura cu evoluția sistemelor naturale, cu scopul intervenției în timp util pentru menținerea stării de echilibru a mediului în Republica Moldova.

 

Agenția de Mediu, prin Laboratorul de referință de mediu, realizează monitoringul calităţii factorilor de mediu, în scopul asigurării persoanelor fizice şi juridice cu informaţii privind calitatea mediului.

 

Laboratorul de referință de mediu a fost creat prin reorganizarea laboratoarelor de calitate a mediului din cadrul Serviciului Hidrometeorologic de Stat, în baza unei reţele ample de supraveghere amplasată pe întreg teritoriul țării.

 

În cadrul Laboratorului de Referință de mediu al Agenției de Mediu activează laboratoare specifice pe domenii de monitorizare, ca:

 

Laboratorul pentru calitatea aerului -  monitorizează calitatea aerului în baza unei reţele de supraveghere constituită din 17 posturi staţionare, unde conform programului de 3 ori/24h ( 7oo, 13oo, 19oo) se prelevează probe de aer după următorii indici de bază: suspensii solide, dioxid de sulf, monoxid de carbon, dioxid de azot şi  specifici: sulfaţi solubili, oxid de azot, fenol, aldehidă formică în 5 centre industrializate ale Republicii Moldova (Chişinău-6 posturi, Bălţi-2 posturi, Bender-4 posturi, Tiraspol-3 posturi, Rîbniţa-2 posturi).

 

În RM există o singură stație  automată de  monitorizare  în  timp  real  în s. Mateuţi, r-nul Rezina, care monitorizează în regim  automat 17 parametri (cu excepţia suspensiilor solide totale, care se prelevează manual) dintre care 12 poluanţi atmosferici (oxizii de azot (NO, NO2, NOx), dioxidul de sulf, hidrogenul sulfurat, amoniacul, monoxidul de carbon, suma hidrocarburilor aromatice, ozonul troposferic, suspensiile solide totale cît şi cele cu fracţia de 10mkm, debitul dozei de expoziţie a radiaţiei gamma.  Aceasta este unica staţie de acest gen din partea Europei de Est, care efectuează în regim on-line monitorizarea automată pentru 12 poluanţi ai atmosferei.

 

În scopul realizării prevederilor Convenţiei asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi, (Geneva,1979), în or. Leova funcționează  staţia de control asupra poluării transfrontiere, unde se fac observaţii privind calitatea aerului atmosferic conform Programului EMEP (Programul comun pentru observări şi evaluarea transferului poluanţilor la distanţe mari în Europa), monitorizîndu-se compușii de nivelul I (compuşii anorganici în precipitaţii şi aerul atmosferic: sulfaţi, nitraţi, cloruri, amoniu, sodiu, potasiu, calciu, magneziu, dioxidul de sulf, ozonul troposferic şi pulberile în suspensie cu fracţia 10 mkm în aer, pH şi electroconductivitatea  în precipitaţiile atmosferice). La acest post parţial se monitorizează şi compuşii  de nivelului  II (poluanţii organici persistenţi şi în special bifenilii policloruraţi şi hidrocarburile poliaromatice în aer şi precipitaţii atmosferice, de asemenea  şi metalele grele în precipitaţii).

 

În scopul evaluării stării radioactive a mediului, începînd cu anul 1978 se efectuează observaţii sistematice asupra echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei gama,  actualmente practicînd observaţii zilnice de 2ori/24h (700 şi 2000) la 17 staţii meteorologice (la nord – 7, în centru – 7, la sud - 4) şi la staţia  automată  Mateuţi - în regim on-line.

 

Laboratorul pentru calitatea apelor – monitorizează calitatea apei rîurilor transfrontiere Nistru şi Prut din punct de vedere hidrochimic și hidrobiologic
Laboratorul efectuează observaţii sistematice asupra calităţii apelor de suprafaţă în 72 secţiuni de monitoring, amplasate pe 34 rîuri mari şi mici, 6 bazine de acumulare şi 2 lacuri naturale. Sunt analizaţi 72 parametri hidrochimici (indicatori fizico-chimici, indicatori ai regimului de oxigen, elemente biogene, metalele grele, poluanţii organici, pesticidele organoclorurate şi hidrocarburi poliaromatice) şi 6 grupe de elemente hidrobiologice (fitoplancton, inclusiv clorofila „a”, zooplancton, fitobentos, macrozoobentos, macrofite şi microbiologie acvatică), în conformitate cu directivele europene.

 

În conformitate cu Acordul bilateral dintre Republica  Moldova şi România (Administraţia Naţională „Apele Române"), se efectuează investigaţii asupra calităţii apei r. Prut în 7 secţiuni de monitoring, stabilite de comun acord, după 24 indicatori hidrochimici.

 

La fel , conform Acordul bilateral dintre Republica Moldova şi Ucraina, se efectuează investigaţii comune şi  schimbul reciproc de informaţii cu privire la calitatea apei r. Prut şi Nistru în 3 secţiuni transfrontiere.

 

În cadrul Convenţiei privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea, se realizează monitoringul în 5 secţiuni stabilite ale Reţelei Transnaţionale de Monitoring după 72 parametri hidrochimici şi 5 indicatori hidrobiologici. În scopul avertizării despre poluarea transfrontalieră în bazinul fl. Dunărea funcționează sistemul de alertă AEWS (Accident Emergency Warning System), 24/24 ore şi este eficient în cazul unui risc de poluare a cursurilor de apă transfrontaliere din districtul hidrografic al fl. Dunărea, precum şi atunci cînd sunt depăşite nivelurile de pericol sau concentraţia maximă admisibilă pentru substanţe periculoase. AEWS trimite mesaje de avertizare internaţionale către ţările din aval care pot fi supuse riscului de poluare. Această intervenţie ajută autorităţile să întreprindă măsuri urgente de protecţie a mediului şi a populaţiei.
Laboratorul acordă  servicii privind determinarea gradului  de  poluare  al apelor  de  suprafaţă  şi celor  potabile tuturor  instituţiilor sau persoanelor fizice cointeresate, în termen şi  calitativ.

 

Laboratorul pentru calitatea solului  urmăreşte dinamica poluării solului în cadrul unei reţele de monitorizare a terenurilor agricole, terenurilor din zonele de recreere, din preajma obiectelor industriale, solurilor situate în apropierea drumurilor cu intensitate diferită de circulaţie, terenurilor de fond ce n-au fost supuse poluării antropogene, solurilor din vecinătatea depozitelor cu pesticide, terenurilor adiacente substaţiilor sistemului electroenergetic contaminate cu BPC-uri, aluviunilor acvatice din bazinele situate pe teritoriul RM, cît şi studierea migrării poluanţilor.

 

Monitorizarea se efectuează pe intervale de 4-5 ani în scopul determinării:

  • Poluanţilor organici – poluanţi organici persistenţi (pesticide organoclorurate, organofosforice, pesticide de tip simtriazin), bifenili policloruraţi, hidrocarburi poliaromatice, compuşi organici volatili şi produse petroliere etc.;
  • Poluanţilor anorganici – formele totale şi mobile ale metalelor grele, nitraţi, fosfaţi, sulfaţi etc.;
  • Electroconductibilității (salinitatea) şi acidității solului;
  • Caracteristicilor fertilităţii solului, ce includ analiza următorilor parametri agrochimici: substanţe organice (humus); aciditatea de schimb şi pH-ul  extractului apos; macroelemente (azot total, azot nitric, azot amoniacal, fosfor mobil şi total, potasiu mobil, calciul şi magneziul de schimb); microelemente - cupru mobil, zinc mobil, mangan mobil.   

 

În conformitate cu Convenţia de la Stockholm, CMCS se ocupă de monitorizarea poluanţilor organici persistenţi (POPs), ce are ca scop protecţia  mediului ambiant şi a sănătăţii populaţiei.

 

În rezultatul analizelor şi determinărilor efectuate  în cadrul Laboratorului de Referință de Mediu privind  nivelul de poluare a aerului, apelor de suprafaţă, a solului, în cadrul Agenției de Mediu se creează o bază de date complexă privind  calitatea componentelor mediului, care, prin intermediul programelor informaționale se  procesează,  se prelucrează, utilizîndu-se ulterior la întocmirea buletinelor zilnice, lunare privind calitatea mediului ambiant, buletinelor lunare referitoare la cazurile înalte şi extrem de înalte de poluare a componentelor mediului, buletinelor informative şi alte tipuri de informaţii solicitate de beneficiari.

 

Crearea şi gestionarea bazei de date privind starea mediului în Republica Moldova este necesară pentru monitorizarea indicatorilor de mediu și pentru elaborarea o dată la 4 ani a Raportului Național privind starea mediului în Republica Moldova, raport necesar pentru luarea deciziilor de către organele de resort în elaborarea și aprobarea de politici de mediu  la nivel național.

 

În cazul depistării situațiilor de poluare excepţionala  pe teritoriul Republicii Moldova, în regim urgent se întocmeşte un Buletin – Alertă, care se difuzează factorilor de decizie pentru întreprinderea măsurilor de rigoare.

 

În scopul dezvoltării sistemului de monitoring al componentelor de mediu, în anul 2018 au fost create și lansate 2 sisteme informaționale automatizate:

-         Sistemul informațional automatizat „Managementul deșeurilor” -  creat prin Hotărîrea Guvernului nr. 682 din 11.07.2018, în vederea realizării procedurilor de evidență și raportare a datelor și informațiilor despre deșeuri și gestionarea acestora,

-         Sistemul informațional automatizat „Registrul național al emisiilor și al transferului de poluanți” - creat prin Hotărîrea Guvernului nr. 373 din 24.04.2018, în vederea asigurării raportării și monitorizării datelor și indicatorilor despre emisiile de poluanți în apă, aer și sol, sursele difuze precum și transferurile de deșeuri și poluanți din apele reziduale în afara amplasamentului.

 

 

Agenția de mediu urmează să dezvolte un sistem nou de indicatori statistici în domeniul protecţiei mediului, în baza cărora va fi elaborat şi publicat Raportul naţional privind starea mediului în Republica Moldova.