Pagina principală  |    Contacte  |    Harta site  |    Subdiviziuni

Ministerul Mediului al Republicii Moldova
Min Mediului logou

22 martie – Ziua Mondială a Apei: Apele curate și sănătoase sînt resursa esentială pentru continuitatea vieții



 vr. nistruÎn fiecare an, pe data de 22 martie, este marcată Ziua Mondială a Apei, zi în care ţările îşi reunesc eforturile pentru a aminti oamenilor din lumea întreagă importanţa şi ponderea pe care o are apa în viaţa fiecăruia, o modalitate de a atrage atenţia asupra importanței ei în viața de zi cu zi. Realizarea obiectivelor dezvoltării durabile depinde într-o măsură foarte mare de managementul resurselor de apă, apa fiind un factor esenţial pentru existenţa vieţii şi pentru dezvoltarea socio-economică. Astfel, managementul apelor trebuie să ofere soluţii pentru asigurarea, în prezent şi în viitor, a necesarului de apă al populaţiei şi economiei, pornind de la caracterul regenerabil, dar limitativ, al resurselor de apă, precum şi de la principiile gestionării pe bazine hidrografice a resurselor de apă de suprafaţă şi subterană, atît din punct de vedere cantitativ, cît şi calitativ, în contextul atingerii țintelor privind dezvoltarea durabilă.
Pentru Ministerul Mediului, Ziua Mondială a Apei este un prilej de readucere în atenţia opiniei publice că calitatea apei depinde  de comportamentul fiecăruia dintre noi faţă de izvor, prilej de exprimare a speranței că, prin efortul comun, vom reuși să convingem agenții economici, operatorii, autoritățile locale și cetățenii, că este mult mai ieftin de a proteja resursele de apă decît de a le aduce la o calitate corespunzătoare, după ce ele au fost poluate deja.
Obiectivul principal al țării noastre în domeniul gestionării resurselor de apă este condiționat de integrarea europeană, ceea ce implică armonizarea cadrului legislativ național şi implementarea acquis-ului comunitar în domeniu.
Reieșind din importanța îmbunătăţirii gestionării apei, la nivel naţional, regional şi local, aplicînd principiul bazinal, promovat de Directiva cadru privind Apa a Uniunii Europene, la 23 decembrie 2011, de către Parlamentul Republicii Moldova a fost aprobată Legea apelor care îşi propune să protejeze apa împotriva poluării şi stabileşte standarde de calitate pentru mediu, prin care s-a asigurat și transpunerea adecvată a prevederilor comunitare din directivele europene, adaptîndu-le la realitățile naționale. 
izvoare hagimusNoua lege a apelor promovează principiul managementului integrat a apei, cooperarea între diferite sectoare fiind esențială pentru o dezvoltare adecvată a resurselor de apă. În cadrul acestei cooperări, trebuie avute în vedere și elemente de perspectivă cum sunt serviciile ecosistemelor acvatice, distribuția beneficiilor apei, costuri și riscuri. Aceste analize se vor regăsi în Planurile de gestionare a districtelor bazinelor hidrografice, ce se elaborează în conformitate cu prevederile Directivei Cadru pentru Apă, fiind instituite Comitetele districtelor bazinelor hidrografice care contribuie, prin implicarea tuturor actorilor în activitatea decizională din acest domeniu, la eficientizarea colaborării și responsabilizarea tuturor celor care conviețuiesc în același bazin hidrografic. 
Este cunoscut faptul că 46% din suprafața globului pămîntesc este acoperit de bazine hidrografice transfrontiere la care au tangență cel puțin în 148 de țări.  În lume se numără 276 bazine hidrografice transfrontiere, dintre care 64 sunt în Africa, 60 în Asia, 68 în Europa, 46 în America de Nord și 38 în America de Sud. Din cele 276 de bazine hidrografice transfrontiere, 185 sau circa 2/3 sunt situate pe teritoriul a 2 țări,  256 (92,7%) – pe teritoriul a două, trei sau patru țări, iar 20 (7,2%) – pe teritoriul a cinci și mai multe țări.
vr nistMinisterul Mediului, fiind autoritatea de stat principală responsabilă de cooperarea internațională pe probleme de mediu, asigură implementarea prevederilor tratatelor și acordurilor internaționale la care Republica Moldova este parte, inclusiv cele 18 convenții de mediu.   
La 4 ianuarie 1994 Republica Moldova a devenit parte la Convenția privind protecţia şi utilizarea cursurilor de apă transfrontiere şi a lacurilor internaţionale, care a fost adoptată la 17 martie 1992 în or. Helsinki (Finlanda). Această Convenție are scopul de a oferi o bază pentru un nivel raţional şi echitabil de gestionare a resurselor de apă. Ea serveşte necesităţilor de protecţie a mediului, agriculturii, industriei şi sănătăţii umane. Ulterior, la 15 decembrie 2005, Republica Moldova a devenit parte la Protocolul Apa și Sănătatea la Convenția Helsinki. Scopul principal al protocolului este de a proteja sănătatea omului şi bunăstarea prin asigurarea unei gestionări eficiente a resurselor de apă, inclusiv protecţia ecosistemelor acvatice, prevenirea, reducerea şi controlul bolilor asociate cu apa. Protocolul este primul acord internaţional de acest gen adoptat în special pentru atingerea unui nivel adecvat de aprovizionare cu apă potabilă sigură şi sanitaţie pentru toţi şi protecţia eficientă a resurselor de apă, folosite ca surse de apă potabilă.
Republica Moldova și-a asumat responsabilitatea de a stabili indicatorii țintă pentru atingerea obiectivelor acestui important tratat. În acest sens, țara noastră este printre puținele state parte, care au elaborat pînă în prezent indicatorii țintă, iar experiența  noastră este preluată și de alte state din regiune.  
Poluarea apelor reprezintă una din principalele probleme ale secolului nostru.  Pentru asigurarea necesităților și sănătății populației, dar și pentru o evoluție economică stabilă, atît societatea cît și mediul de afaceri are nevoie de acces la surse de apă nepoluată. Astfel la momentul actual există necesitatea stringentă de diminuare a impactului negativ al elementelor poluatoare asupra resurselor acvatice și luarea măsurilor în vederea redresării situației.   
lelina deltaÎn Republica Moldova, calitatea apelor este influenţată de sursele de poluare urbane, industriale şi agricole care evacuează cantităţi importante de poluanţi în resursele de apă, dar şi de comportamentul unor cetăţeni care aruncă deşeuri în apă sau în apropierea apelor. S-a estimat că, peste 50% din cantităţile de poluanţi evacuate în receptorii naturali provin din zonele urbane. Aceasta se datorează insuficienţei staţiilor de epurare sau lipsei de dotări la staţiile de epurare existente, la care se adaugă şi amploarea dezvoltării urbane din ultimii ani. Chiar dacă, în ultima perioadă, s-a înregistrat o reducere semnificativă (circa 10%) a cantităţii de poluanţi evacuate în receptorii naturali, procentul de ape neepurate sau insuficient epurate rămîne în continuare destul de mare. 
Beneficiile care se vor obţine în rezultatul îmbunătăţirii sistemelor de colectare şi epurare a apelor uzate sînt mai dificil de cuantificat. Este evident faptul că acestea ar avea ca efect îmbunătăţirea sanatăţii, ecosistemelor acvatice care, la rîndul lor, ar produce beneficii în ceea ce priveşte recreerea şi dezvoltarea turismului. De asemenea, o calitate mai bună a apei în ecosistemele acvatice ar reduce costurile de tratare a acesteia şi ar permite atingerea unui standard acceptabil pentru utilizare în calitate de apă potabilă.

 

 

Facebook

facebook


youtube

Valid XHTML 1.0 Transitional

Total vizitatori2935178