Pagina principală  |    Contacte  |    Harta site  |    Subdiviziuni

Ministerul Mediului al Republicii Moldova
Min Mediului logou

16 septembrie - Ziua Internațională pentru Protecția Stratului de Ozon

2012-06-07 logo 25ani ozon copyUn sfert de veac în urmă, una din cele mai stringente probleme de mediu, care ameninţă serios Terra – epuizarea stratului de ozon, care ne protejează de radiaţia ultravioletă  s-a soldat cu semnarea unui document care, cu certitudine, la zi este  cel mai bun exemplu de soluţionare, la nivel mondial a problemelor ecologice.

          Stratul de ozon se întinde de la circa 15 km până la 40 de km altitudine. El filtrează aproape două treimi din razele ultraviolete emise de Soare. Deteriorarea păturii de ozon a fost sesizată pe la sfârşitul anilor ‘70, odată cu creşterea consumului de freon şi haloni, substanţe utilizate în special în industria frigorifică.

Citeşte mai departe: 16 septembrie - Ziua Internațională pentru Protecția Stratului de Ozon

Fukushima

Abecedarul radiațiilor ionizante 

Depistarea urmelor de iod radioactiv în probele de aerosoli 

Accidentul nuclear de la Fukushima (situaţia la 12 April 2011, ora 9:00 a.m.)



NOTĂ INFORMATIVĂ
privind depistarea urmelor de iod radioactiv în probele de aerosoli

 
Specialiştii SHS au depistat urme de iod radioactiv în depunerile de aerosoli şi presupun că particulele date provin de la centrala nucleară din Fukushima, în acest moment, norul radioactiv s-a răspândit practic asupra întregii emisfere nordice.

Conform analizelor efectuate de specialiştii Serviciului, măsurătorile au relevat o concentraţie de iod radioactiv în aerosoli sub limita de detecţie a echipamentului (sub 0,2 Bq/dm3 (Becquerel/decimetru cub). Aceste valori sunt atât de mici, încât nu au niciun impact asupra mediului şi populaţiei.

Astfel, Serviciul comunică că radioactivitatea mediului din perioada menţionată nu întrece media din anul 2010.

În circumstanţa recentului accident nuclear produs în Japonia,  începând cu 14 martie curent aceste măsurători au fost înteţite, astfel nivelul fondului radioactiv fiind monitorizat de 4 ori pe zi. Informaţia privind echivalentul debitului dozei ambientale a radiaţiei gama este inclusă în  buletinul zilnic „Starea poluării de fond a atmosferei”, elaborat de către Centrul Monitoring a Calităţii Aerului Atmosferic şi Radioactivităţii Mediului şi plasat operativ pe site-ul oficial al Serviciului Hidrometeorologic de Stat - www.meteo.md, astfel informaţia dată fiind accesibilă pentru mass-media,  cât şi instituţiile interesate de profil.  Totodată acest buletin este transmis instanţelor organelor de stat, conform unei scheme aprobate de difuzare a informaţiei la nivel naţional.  

Citeşte mai departe: Fukushima

2 Februarie - Ziua Mondială Zonelor Umede

2 FEBRUARIE 2012- ZIUA MONDIALĂ A ZONELOR UMEDE
„Zonele Umede şi Turismul”

 
Poster jpg RAMSAR-WWD2012La 2 februarie este sărbătorită Ziua Mondială a Zonelor Umede. Pentru prima dată această zi a fost celebrată în anul 1997 pentru a marca semnarea Convenției asupra Zonelor Umede, care a avut loc la 2 februarie 1971, în orașul iranian Ramsar, pe coasta Mării Caspice

Cunoscută sub denumirea de Convenţia RAMSAR, acest tratat internaţional are drept obiectiv major conservarea biodiversităţii şi a resurselor zonelor umede şi constituie un real instrument ce promovează dezvoltarea durabilă pe planeta noastră.

Zonele Umede constituie o resursă de mare valoare ecologică, economică, naturală, ştiinţifică şi recreativă, a căror dispariţie ar fi ireparabilă. Misiunea Convenției RAMSAR constă în “conservarea şi utilizarea înţeleaptă a tuturor zonelor umede prin acţiuni locale, regionale şi naţionale şi cooperare internaţională, ca o contribuţie la realizarea dezvoltării durabile pe tot cuprinsul globului”.

 Republica Moldova a ratificat Convenţia asupra Zonelor Umede de Importanţă Internaţională, în special ca habitat pentru pasările acvatice prin Hotărârea Parlamentului nr. 504-XVI din 14 iulie 1999 şi a devenit membru al acestei Convenţii în iunie 2000, atunci când zona „Lacurile Prutului de Jos” (191,5 km2), a fost inclusă în Lista zonelor umede de importanţă internaţională.

Genericul Zilei Mondiale a Zonelor Umede din 2 Februarie 2012 este „Zonele umede şi Turismul” şi este legat de tema reuniunii din acest an a Conferinţei Părţilor la Convenţia de la Ramsar (COP11) asupra zonelor umede de importanţă internaţională.

De vreme ce aproximativ jumătate din turiştii internaţionali au ca destinaţie zone umede de cele mai diverse tipuri, pentru Convenţia Ramsar este evident că turismul în zonele umede este o realitate a prezentului şi va continua să crească în viitor. Cunoaștem multe exemple de turism durabil în zonele umede şi există ample dovezi că veniturile din turism pot aduce beneficii substanţiale pentru aceste zone, guvernele și autoritățile locale. Din păcate, există la fel de multe exemple despre impactul negativ al turismului necontrolat asupra zonelor umede, asupra florei și faunei sălbatice.

În 2010, numărul turiştilor internaţionali a atins cifra de 940 de milioane de persoane şi se preconizează să crească până la aproximativ 1,6 miliarde către anul 2020 – fără includerea numărului de turişti localnici sau persoanelor care fac excursii recreaţionale ce nu implică şederea peste noapte.

La nivel global, serviciile de turism și călătorii constituie circa 5% din PIB şi asigură 6-7% din locurile de muncă. Dat fiind faptul că jumătate din turiştii internaţionali călătoresc în zone umede de toate tipurile, dar în special în zonele costiere, cheltuielile turistice în conexiune cu zonele umede pot fi estimate la circa 925 miliarde de USD în fiecare an. Dacă la acestea adăugăm turismul intern şi excursiile recreaţionale de o zi, valoarea economică generată de turism în zonele umede este cu adevărat enormă.

La nivel național, de asigurarea respectării prevederilor Convenției RAMSAR, dar și de administrarea eficientă a resurselor turistice sunt responsabile autoritățile administrației centrale. Totodată, pentru fortificarea și facilitarea managementului durabil al turismului, principalii  implementatori - atât instituțiile guvernamentale cât şi ONG–urile, vor trebui să conlucreze efectiv cu cei implicaţi în planificarea utilizării teritoriului, cu operatorii de turism, comunităţile locale ş.a.

Conferinţă de presă Cu referire la Starea de urgenţă din Japonia

Agenţia Naţională de Reglementare a Activităţilor Nucleare şi Radiologice (ANRANR) de pe lângă Ministerul Mediului monitorizează în permanenţă evoluţia situaţiei la CAE din Japonia, în special la CAE de la Fukushima Daiichi, prin intermediul comunicaţiei stabilite cu Centrul pentru Incidente şi Urgenţe (IEC) al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică de la Viena (AIEA). Accidentul nuclear este atribuit în prezent la categoria a IV, conform scării internaţionale de evenimente nucleare şi radiologice. Aceasta înseamnă accident nuclear cu consecinţe locale - cauză a scurgerilor minore de material radioactiv în mediul ambiant chiar şi în condiţii de implementare  măsurilor necesare.

Din datele operative de la AIEA (la 16 March 2011, 03:55 UTC) situaţia unităţilor CAE este sub control total, iar în special la CAE de la Fukushima Daiichi, este următoarea:

Reactoarele sunt menţinute închise (stinse) în continuare. Nu există alimentare cu electricitate şi nici generatoare diesel care să furnizeze energie. Sunt în funcţiune generatoare mobile de electricitate. Emisia controlata de gaze radioactive la unitatea 3 a început încă în data de 13 martie. Se presupune că a fost eliberată intenţionat în atmosfera o cantitate de gaze radioactive din conducta de evacuare, în scopul micşorării presiunii interioare. De pe teritoriul  obiectivului nuclear a fost evacuat personalul auxiliar. Deservirea reactoarelor este efectuată de o echipă de 50 de specialişti, care sunt schimbaţi periodic.  Ultimul incendiu de la unitatea IV este stins la 15 martie, ora 21:15 UTC). Nivelul apei în bazin este cu 210 cm peste barele de combustibil. Pentru suplinirea apei sunt conectate generatoare diesel.
  
Echivalentul debitului dozei ambientale în afara CAE de la Fukushima este în jur de 0,16 mSv oră, sau de circa 200 de ori mai mare decât fondul gama natural specific zonei.
 
Autorităţile japoneze au solicitat official asistenţa AIEA în experţi şi echipament specializat. În acest moment procedurile de demerare a asistenţei tehnice internaţionale sunt în derulare. Vor fi aplicate toate resursele accesibile ale AIEA, posibil şi resursele reţelei internaţionale de reacţionare şi asistenţă (RANET) cât şi capacităţile țărilor-membre disponibile.
 
Din considerentele că Republica Moldova este situată la o distanţă de peste 8500 km, consecinţele unui eventual accidentul nuclear de la CAE de la Fukushima nu vor prezintă pericol.

La moment, în republică fondul radioactiv (echivalentul debitului dozei ambientale) este cuprins între limitele de 0,05 – 0,15 micro Sieverţi oră (corespunde valorilor normale) iar situaţia radiologică este sub control. Toate structurile statale cu funcţii şi responsabilităţi  în domeniu dispun de capacităţi necesare de reacţionare operativă şi interacţionează prin schimb operativ de informaţii.
  

În acest context, Agenţia Naţională de Reglementare a Activităţilor Nucleare şi Radiologice (ANRANR) organizează o conferinţa de presă, joi, 17 martie, la orele 15-00 în sediul ANRANR, Alecu Russo, 1, etajul 6.

 
Detalii de contact: tel 31 11 39 Ionel Bălan – Director adjunct;
                               31 11 38  Ion Apostol - Şef adjunct direcţie

Facebook

facebook


youtube

Valid XHTML 1.0 Transitional

Total vizitatori2954574