Pagina principală  |    Contacte  |    Harta site  |    Subdiviziuni

Ministerul Mediului al Republicii Moldova
Min Mediului logou

Desemnarea persoanelor responsabile de Convenţii

În scopul asigurării coordonării implementării prevederilor Convenţiilor internaţionale de mediu şi a instrumentelor conexe ale acestora la care Republica Moldova este Parte, prin ordin pe Minister a fost desemnată în calitate de coordonator naţional al Convenţiilor internaţionale de mediu şi a instrumentelor lor conexe dna Violeta Ivanov, ministrul ecologiei şi resurselor naturale.

În calitate de responsabili pentru coordonarea implementării prevederilor Convenţiilor internaţionale de mediu şi a instrumentelor lor conexe la care Republica Moldova este Parte au fost desemnaţi colaboratorii din cadrul aparatului central şi subdiviziunilor ministerului.

Persoanele responsabile de coordonarea implementării prevederilor Convenţiilor internaţionale de mediu şi/sau a instrumentelor lor conexe sunt responsabile de realizarea acţiunilor incluse în planurile de lucru stabilite de Secretariate şi în termen de o lună creează dosare speciale, în care se vor înregistra materiale privind activitatea în cadrul Convenţiilor.

Cu privire la problemele abordate în cadrul conferinţei de presă organizate de către Asociaţia „Eco-Tiras”

Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale consideră regretabil faptul neinvitării reprezentantului Ministerului Ecologiei şi Resurselor Naturale la această conferinţă.

         Vă informăm, că în luna mai 2008 la MERN a avut loc o întrevedere cu partea ucraineană, în rezultatul căreia s-a convenit asupra necesităţii evaluării impactului asupra mediului în context transfrontier de la construcţia Centralei hidroenergetice de acumulare prin pompare de la Novodnestrovsc (CHEAP) (Ucraina). Partea ucraineană s-a obligat să prezinte pînă la data de 1 iulie 2008, Documentaţia privind evaluarea impactului asupra mediului (EIM) de la construcţia CHEAP, conform procesului-verbal al şedinţei din 23 mai 2008. Însă, pînă în prezent Documentaţia menţionată nu a fost prezentată ministerului. Prin canalele diplomatice MERN s-a adresat repetat către partea ucraineană cu solicitarea prezentării în regim de urgenţă a acestei Documentaţii.

În prezent la minister se află  în curs de examinare proiectul hotărîrii de Guvern cu privire la iniţierea negocierilor asupra proiectului Acordului între Guvernul Republicii Moldova şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei privind asigurarea funcţionării nodului hidrotehnic complex Nistrean. În textul proiectului de Acord, MERN a inclus propunerea de a se ţine cont de cerinţele Convenţiei privind protecţia şi utilizarea cursurilor de apă transfrontiere şi a lacurilor internaţionale din 17.03.92, Helsinki, şi Convenţiei privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontier din 25.02.91, Espoo, alte convenţii ratificate de ambele părţi, de asemenea de Acordul între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Ucrainei cu privire la folosirea în comun şi protecţia apelor de frontieră din 23.11.1994.

         Ministerul propune includerea unui alineat special în art.5 al Acordului care stipulează următoarele: „La exploatarea şi deservirea lacurilor de acumulare, a edificiilor şi utilajului nodului hidrotehnic complex din Novodnestrovsc pe terenurile nominalizate în Acord, Partea ucraineană va respecta cerinţele de protecţie a mediului ambiant prevăzute de legislaţia naţională a Republicii Moldova. În cazul aducerii prejudiciilor mediului ambiant ca urmare a activităţii indicate, Partea ucraineană va compensa prejudiciul în ordinea stabilită de legislaţia Republicii Moldova”.

         De asemenea, Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale a propus nesemnarea Acordului pînă la prezentarea documentaţieiprivind evaluarea impactului asupra mediului (EIM) de la construcţia nodului hidrotehnic complex din Novodnestrovsc.

Liderii G8 adoptă decizie privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră

cosFUMLiderii celor opt state puternic industrializate au convenit, marti, in cadrul summitului G8, insula Hokkaido Toyako, Japonia, asupra reducerii "cu cel putin 50 la suta" a emisiilor de gaz cu efect de sera pana in anul 2050 si a definirii ulterioare a obiectivelor pe termen mediu, a anuntat premierul nipon, Yasuo Fukuda, citat de agentiile internationale de presa. Acesta este primul acord major in domeniul mediului semnat si de SUA, una dintre tarile cele mai reticente la adoptarea de masuri radicale pentru reducerea incalzirii globale.

G8 intentioneaza "sa adopte in urma unor negocieri sub egida ONU un obiectiv de reducere cu cel putin 50 la suta a emisiilor mondiale de gaz cu efect de sera pana in 2050, recunoscand ca aceasta provocare mondiala nu poate fi abordata decat printr-o riposta globala", se arata in declaratia G8 privind incalzirea globala. "Pentru a se ajunge aici va fi nevoie de obiective pe termen mediu si de planuri nationale pentru reducerea emisiilor", se mentioneaza in document. Aceste planuri, care vor fi adoptate de fiecare tara in parte, "ar putea reflecta diverse abordari". Desi insista asupra "contributiei tuturor economiilor principale", in special a tarilor emergente, textul declaratiei G8 recunoaste ca "rolul de motor" in combaterea incalzirii climatice trebuie sa fie jucat de economiile dezvoltate. "Binenteles, nu putem realiza obiectivul pe termen lung fara contributii majore ale altor poluatori", a precizat Yasuo Fukuda pentru presa. "La Reuniunea EconomiilorMajore de maine vom solicita cooperarea lor", a adaugat premierul nipon. Dosarul reducerii emisiilor de gaze de sera va reveni miercuri pe masa discutiilor, in ultima zi a summitului, urmand sa fie abordat intr-un reuniune G8 cu alte opt tari: Australia, Coreea de Sud, China, India, Brazilia, Africa de Sud, Mexic si Indonezia. Aceste 16 tari produc aproape 80% din emisiile poluante mondiale.

Acordul semnat marti de liderii celor opt state puternic industrializate reprezinta un important pas inainte in combaterea incalzirii climatice. Anul trecut, la summitul dela Heiligendamm, Germania, G8, din care fac parte Germania, Canada, Statele Unite, Franta, Marea Britanie, Italia, Japonia si Rusia, a convenit doar sa "aiba in vedere cu toata seriozitatea" o reducere cu jumatate a emisiilor poluante pana la jumatatea secolului. Formularea mai precisa de anul acesta a necesitat o schimbare de pozitie din partea Washingtonului, care refuza pana acum sa se angajeze pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera, atata timp cat tarile emergente precum China si India nu sunt supuse unor constrangeri echivalente. Statele Unite au obtinut totusi concesia ca pentru indeplinirea obiectivelor naţionale pe termen scurt sa nu fie mentionat un termen, inainte de 2050.

Acordul convenit de G8 deschide totodata calea pentru negocierile decisive sub egida ONU, ce ar putea conduce la un acord global pentru combaterea schimbarilor climatice. Potrivit AFP, negocierile dintre statele membre ONU ar putea fi finalizate in 2009 printr-un acord care sa inlocuiasca Tratatul dela Kyoto.

Participarea la şedinţa Biroului lărgit al Comitetului Politicii de Mediu

Dna Violeta Ivanov, ministrul ecologiei şi resurselor naturale a participat recent la şedinţa Biroului lărgit al Comitetului Politicii de Mediu (CPM), care a fost organizată de către Comisia Economică pentru Europa a ONU (CEE a ONU). CPM este un instrument, care facilitează formularea politicii de mediu regionale prin discuţiile cu reprezentanţii guvernelor tuturor ţărilor din regiunea europeană.

Scopul acestei reuniuni a fost examinarea si aprobarea planului de reformare a procesului  „Un mediu pentru Europa”, al cărui secretariat se asigură de către CEE a ONU, şi stabilirea unor indicaţii care ar ghida dezvoltarea pe viitor a acestui proces.

Este de menţionat că procesul „Un mediu pentru Europa” a fost lansat în anul 1991 prin Conferinţa de la Dobris(Cehoslovacia) şi a avut ca scop examinarea şi propunerea noilor căi de cooperare în vederea întăririi capacităţilor de protecţie a mediului în regiunea europeană şi elaborarea strategiilor pan –europene de lungă durată în acest sens. Tot atunci au fost formulate principiile de bază ale cooperării europene în domeniul protecţiei mediului.  Pe parcursul următoarelor conferinţe au fost adoptate o serie de documente politice importante cum sunt: Programul Ecologic pentru Europa, Strategia pan-europeană de conservare a diversităţii biologice şi peisagiste, Strategia pan-europeană de reducere treptată a utilizării benzinei etilate în Europa, Direcţiile principale de conservare a energiei în Europa etc.

 Republica Moldova participă activ la acest proces, cu preponderenţă în cadrul iniţiativelor, programelor regionale lansate pentru statele Europei de Est, Caucazului şi Asiei Centrale (EECAC). Acestea oferă oportunitatea de a alinia politicile naţionale de mediu a ţărilor cu economia în tranziţie cu ultimele evoluţii ale politicilor regionale şi globale. Totodată procesul oferă oportunitatea de a duce discuţii directe cu ţările europene dezvoltate în scopul atragerii asistenţei pentru formarea politicii naţionale de mediu şi realizarea angajamentelor ţării noastre ce reies din cadrul convenţiilor CEE a ONU (Republica Moldova este parte la 18 convenţii de mediu, dintre care 5 sunt ale CEE a ONU).

La şedinţă au fost expuse 2 opinii opuse faţă de viitorul procesului menţionat: reformarea radicală prin reducerea activităţilor din cadrul procesului sau elaborarea unui set concret de măsuri pentru ridicarea eficienţei procesului, avînd la bază necesităţile prioritare ale regiunii, păstrînd formatul actual.  

         Ministrul moldovean de mediu a susţinut cea  de a doua poziţie şi a făcut o serie de comentarii prin care s-a subliniat importanţa acestui proces pentru ţările cu economia în tranziţie din regiunea europeană, în special pentru Moldova. Dna V.Ivanov a prezentat o serie de recomandări pentru formatul conferinţei ministeriale şi a procesului de pregătire către aceasta. De asemenea, s-a accentuat că procesul a avut un impact pozitiv asupra formulării politicii naţionale de mediu şi că, pentru îmbunătăţirea procesului este necesar de a dezvolta parteneriatul cu sectorul public şi privat. Totodată a fost înaintată propunerea  ca viitoarea conferinţă ministerială să fie bazată pe un număr limitat de priorităţi, de ex. utilizarea durabilă a resurselor acvatice în contextul dezvoltării sectorului energetic.

Participarea la şedinţele Comitetului Politicii de Mediu la care se pune în discuţie viitorul procesului „Un mediu pentru Europa”, oferă oportunitatea de a susţine o poziţie unică a ţărilor din regiunea EECAC şi de a apăra interesele ţărilor cu economie în tranziţie în cadrul procesului. 

Comisia Europeana a inasprit condiţiile pentru protecţia atmosferei

Traficul si termocentralele sunt primele pe lista vinovatilor de poluare, pentru ca pot duce la deces

       Traficul si centralele termoelectrice vor trebui sa fie supuse unor programe extrem de dure din punct de vedere al protectiei mediului, pentru ca trebuie sa-si reduca emisiile poluante de cateva ori. O noua directiva privind calitatea aerului inconjurator si un aer mai curat pentru Europa introduce tinte noi de atins care vor conduce la costuri substantiale pentru indeplinirea lor. 
      Aceasta directiva europeana are in vedere toti poluantii care afecteaza mediul si populatia, de la plumb la pulberile in suspensie sau monoxidul de carbon. Cele mai vizate sunt aglomerarile urbane, pentru ca in aceste zone se gasesc cele mai multe industrii, care duc la producerea acestor poluanti, la care se adauga traficul rutier. Toate concentratiile maxime admise de poluanti sunt reduse semnificativ prin noul act normativ comunitar. Acesta a intrat in vigoare pe 11 iunie 2008. Statele membre au la dispozitie 24 de luni, pana pe 11 iunie 2010, ca sa transpuna directiva in legislatia interna. Cea mai importanta prevedere se refera la datele limita pana la care tarile UE trebui sa se conformeze directivei, detinatorii de centrale termoelectrice si primariile avand la dispozitie doar 5 ani, in prima faza, pentru atingerea noilor masuri de protectie a mediului. Important de spus este faptul ca, daca nu respecta prevederile directivei, orice stat membru, va trebui sa plateasca penalitati.

Grija comunitara 
Noua directiva (n.r. - Directiva 2008/50) aduce cea mai mare schimbare in domeniul pulberilor in suspensie, pentru ca se trece la un prag limita de patru ori mai mic decat cel practicat in prezent. Pulberile in suspensie sunt inventariate in functie de diametrul particulelor. La ora actuala, inregistrarile se fac pentru pulberi cu diametrul de pana la 10 micrometri (n.r. - PM 10), pentru care se impun valori-limita anuale pentru protectia sanatatii umane de pana la 20 micrograme pe metru cubPrin Directiva 2008/50 nu se mai iau in calcul pulberile PM 10, ci se reduc de patru ori, ajungandu-se sa se ia ca punct de reper particulele cu diametrul mai mic decat 2,5 micrometri (n.r. - PM 2,5). In aceste conditii, directiva impune statelor membre ca, pana la 1 ianuarie 2015, valoarea limita a emisiilor de pulberi in suspensie sa fie de cel mult 25 micrograme pe metru cub, ca medie anuala, iar in 2020 aceasta sa scada pana la 20 micrograme pe metru cub. 
Potrivit specialistilor, pulberile in suspensie sunt un amestec complex de particule foarte mici si picaturi de lichid. 

Efecte asupra sanatatii populatiei sunt direct legate de dimensiunile particulelor pulberilor. "O problema importanta o reprezinta particulele cu diametrul aerodinamic mai mic de 10 micrometri (n.r. - a mia parte dintr-un milimetru), care trec prin nas si gat si patrund in alveolele pulmonare provocand inflamatii si intoxicari. Sunt afectate in special persoanele cu boli cardiovasculare si respiratorii, copiii, varstnicii si astmaticii", sustin expertii. Mai mult, expunerea pe termen lung la pulberi poate cauza cancer si moartea prematura. 
Directiva a plecat de la certitudinea ca pulberile in suspensie (PM 2,5) au un impact negativ semnificativ asupra sanatatii umane. Mai mult, inca nu a fost identificat un prag-limita sub care PM 2,5 nu ar prezenta nici un risc, se arata in preambulul directivei.

Asfalt ecologic 
Ca orice directiva comunitara, aceasta arata tintele de atins, statele membre fiind cele care stabilesc modul in care se indeplinesc obligatiile. La ora actuala nu se cunoaste modul in care industriile vizate si traficul rutier vor fi imbunatatite pentru a raspunde cerintelor. Cert este ca toate investitiile de mediu sunt extrem de costisitoare. 
Cea mai mare poluare a aerului apare in zonele construite si cu artere de trafic supraaglomerate, unde dispersia poluantilor este dificil de realizat. Concentratiile poluantilor atmosferici sunt mai crescute in zonele cu artere de trafic marginite de cladiri inalte sub forma compacta, care impiedica dispersia. 
Pentru acest poluant trebuie intocmite programe de gestionare a calitatii aerului. Desi situatia nu este critica, ci doar ingrijoratoare in ceea ce priveste poluarea cu pulberi in suspensie, exista cateva masuri care pot reduce concentratiile de pulberi: refacerea patului carosabil si a imbracamintei asfaltice pe toate arterele cu trafic intens precum si intretinerea permanenta a acestora; exigenta privind starea tehnica a autovehiculelor trebuie crescuta la inspectiile tehnice, intrucat parcul auto existent este in mare parte necorespunzator din punct de vedere al emisiilor; intretinerea corespunzatoare a spatiilor verzi si a plantatiilor de aliniament, cunoscut fiind rolul de perdea de protectie pe care acestea il joaca; o mai buna salubrizare a orasului, atat a arterelor de circulatie cat si eliminarea depozitelor necontrolate de deseuri.

Poluare de la sare si nisip 
Comisia Europeana a facut si unele concesii in ceea ce priveste "antiderapantele" pentru iarna: nisip si sare. Pentru a nu afecta transportul pe timp de iarna, CE da voie sa se foloseasca astfel de materiale, chiar daca pulberile in suspensie generate de acestea depasesc limita celor 10 micrometri. Exista si conditii de informare, in special. Statele membre trebuie sa desemneze zonele sau aglomerarile in interiorul carora valorile-limita pentru PM10 sunt depasite in aerul inconjurator ca efect al tratarii carosabilului cu nisip sau sare in timpul iernii. Lista cu aceste zone trebuie sa ajungala Comisie, impreuna cu informatiile privind concentratiile si sursele de PM 10 din aceste zone sau aglomerari. Ca sa nu existe dubii cu privire la provenienta depasirilor valorilor limita, statele membre trebuie sa furnizeaza si probe. 

Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale a finalizat etapa de evacuare şi distrugere a deşeurilor chimice

IMG 4555Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale a finalizat etapa de evacuare şi distrugere a deşeurilor chimice din sectoarele agricol şi energetic în cadrul proiectului „Managementul şi distrugerea stocurilor de poluanţi organici persistenţi”. 2226 tone de materiale toxice au fost transportate în Franţa pe parcursul anilor 2006-2008 şi distruse în incineratoare speciale la fabricile companiei Tredi.

De la staţiile de transformare de mare putere din sectorul energetic au fost demontate şi eliminate 18 660 de condensatoare electrice vechi ce conţineau bifenili policloruraţi (BPC), cu o greutate totală de 934 tone.

Recent ultimele două camioane cu pesticide inutilizabile şi interzice de la depozitul raional din Cimişlia au trecut hotarul Moldovei. În ansamblu la această etapă a proiectului au fost eliminate din sectorul agricol 1292 tone de pesticide. Au fost eliberate integral 13 depozite centrale din raioanele Teleneşti, Straşeni, Hînceşti, Niporeni, Floreşti, Şoldăneşti, Briceni, Rîşcani, Ştefan-Vodă, Vulcăneşti şi Cimişlia. Astfel, aproximativ o treime din teritoriul ţării a fost curăţat de deşeuri contaminate cu poluanţi organici persistenţi.

Alte cca. 2000 tone de pesticide, care se păstrează în depozite în celelalte raioane, necesită a fi eliminate în viitorul apropiat.

IMG 4562De rând cu aceste activităţi, în cadrul proiectelor aflate în curs de implementare, Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale a iniţiat lucrări de inventariere la scară naţională a uleiurilor dielectrice contaminate cu BPC, a locaţiilor contaminate cu poluanţi organici persistenţi şi activităţi pilot de remediere a terenurilor contaminare cu pesticide din categoria POP.

Activităţile menţionate sunt finanţate de Fondul Global de Mediu (GEF) şi Agenţia Canadiană pentru Dezvoltare Internaţională (CIDA) prin Banca Mondială şi de Guvernul Republicii Moldova, şi sunt orientate spre realizarea Planului Naţional de Implementare a Convenţiei de la Stockholm.

Programul japonez pentru dezvoltare „Kusanone”

Guvernul Japoniei a intervenit cu iniţiativa lansării în Republica Moldova a programului „Kusanone”. Esenţa programului nominalizat rezidă în acordarea granturilor pentru finanţarea proiectelor în domeniul protecţiei mediului şi al resurselor naturale.

Beneficiarii potenţiali ai programului sunt: organizaţiile non-comerciale; instituţiile de învăţămînt primare; instituţiile şi centrele de cercetare şi organizaţiile non-guvernamentale.

Fişa de aplicare (anexată) urmează a fi însoţită de: bugetul detaliat al proiectului; planul general; studiul de fezabilitate; structura organizaţiei beneficiare. De asemenea, la completarea fişelor de aplicare, rugăm atragerea atenţiei asupra următoarelor:
1. identificarea proiectelor durabile şi de importanţă majoră;
2. cheltuielile administrative (salariile, cheltuielile pentru transport şi combustibil, alte cheltuieli administrative) nu sunt eligibile pentru finanţare;
3. fiecare punct al bugetului proiectului urmează a fi completat cu un deviz de cheltuieli, prezentat de la circa 3 furnizori aparte.

Fişele completate urmează a fi remise, către data de 19 iunie curent, la adresele de email:  This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it.  şi  This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it.  sau în adresa Direcţiei analiză, monitorizare şi evaluarea politicilor, Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale str. Cosmonauţilor 9,  Chişinău, MD-2005.


Documente atașate:

  1. Aplication Form (ENG)

Facebook

facebook


youtube

Valid XHTML 1.0 Transitional

Total vizitatori2943545