Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului

Agenția de Mediu

A A A

Conferința video ,,Aer curat pentru cer albastru”

Published on: Thu, 09/10/2020 - 10:41
Press Release Type: 

Marcarea Zilei internaționale a aerului curat pentru cerul albastru a fost o ocazie potrivită pentru organizarea Conferinței video ,,Aer curat pentru cer albastru”. Pentru participare au fost invitați reprezentați ai Ministerului Economiei și Infrastructurii, Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, Societății Civile, primăriilor mun. Chișinău și mun. Bălți, profesori și studenți ai Colegiului de Ecologie din Chișinău.

 

Acest eveniment, lansat în premieră, are ca scop creșterea gradului de conștientizare a publicului că aerul curat este important pentru sănătate, productivitate, economie și mediu.

 

Participanții au salutat și apreciat completarea Calendarului evenimentelor de mediu cu o nouă acțiune, ce reamintește importanța consolidării eforturilor la toate nivelurile în vederea soluționării problemelor ecologice.

 

Protecția aerului atmosferic constituie un subiect de o importanţă globală, care trebuie să devină o prioritate naţională, deoarece vizează în mod direct condiţiile de viață și sănătatea populaţiei, realizarea intereselor economice, precum şi capacităţile de dezvoltare durabilă a societăţii.

 

Statisticile arată că o treime din totalul deceselor cauzate de accident vascular cerebral, cancer pulmonar și boli de inimă se datorează poluării aerului, ceea ce înseamnă o cifră echivalentă cu numărul deceselor asociate fumatului și o cifră mult mai mare decât numărul deceselor asociate consumului excesiv de sare.

 

În cadrul ședinței s-a discutat despre efectele poluării aerului asupra sănătății, cât și despre vulnerabilitatea oamenilor la acest fenomen.

 

Vulnerabilitatea la impactul poluării aerului poate crește ca urmare a vârstei, a condițiilor de sănătate preexistente sau a comportamentelor particulare ale fiecărei persoane. Un număr mare de dovezi sugerează ca oamenii cu statut socio-economic mai redus tind să trăiască în medii cu o calitate a aerului mai slabă.

 

Acum, în timpul pandemiei, poluarea aerului crește mai mult șansele decesului din cauza Covid-19. Iar dacă trăim într-un mediu poluat, nu suntem predispuși doar la boli fizice, ci și psihice. Facem depresii, devenim anxioși, ba chiar suntem mai înclinați să recurgem la suicid.

 

 Aerul curat este o necesitate pentru toți, nu un lux!!!

 

Un alt subiect inclus în discuție a fost obiectivul principal al Zilei internaționale a aerului curat pentru cerul albastru - demonstrarea legăturii dintre calitatea aerului și Obiectivele Globale de Dezvoltare Durabilă.

 

În septembrie 2015, Republica Moldova, împreună cu alte 192 de state membre ale ONU, s-a angajat să pună în aplicare Agenda de Dezvoltare Durabilă 2030.

 

Agenda de Dezvoltare Durabilă 2030 este foarte complexă, cuprinzând 17 obiective generale și 169 de obiective specifice care includ toate aspectele-cheie ale dezvoltării: economice, sociale și de mediu.

 

Agenda de dezvoltare durabilă 2030 stabilește obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) și indicatorii țintă care trebuie atinși. Astfel, calitatea aerului este regăsită în țintele ODD 3. Sănătate și stare de bine/ ținta - până în 2030, reducerea mortalității și morbidității provocate de produsele chimice periculoase, poluarea și contaminarea aerului și apei.

 

ODD11. Orașe și comunități durabile/ ținta - până în 2030, reducerea pe cap de locuitor a impactului negativ asupra mediului în orașe, inclusiv prin acordarea unei atenții deosebite calității aerului și gestionării deșeurilor municipale și de alt tip.

 

Poluarea aerului atmosferic în oraşele mari este influențată preponderent de emisiile de la transportul auto, cazangerii şi întreprinderi mari ale industriei, iar în centrele raionale şi localităţile rurale de emisiile întreprinderilor mici: mori, fabrici de vin, brutării, cariere, deşeuri, precum şi cele emise de la sursele casnice.

 

Cu toate că populația rurală o depășește pe cea urbană în Republica Moldova, activitățile economice ale țării sunt concentrate în regiunile urbane (cele mai mari urbe - or. Chișinău și or. Bălți).

 

Prin urmare, Chișinăul atrage în jur de 60% din producția industrială totală, 70% din investițiile pe termen lung și jumătate din angajați.

 

Datorită ritmului rapid de creștere a populației orașului Chișinău (800.000 de persoane ce  reprezintă aproximativ o cincime din populația totală a Moldovei), capitala țării se confruntă cu provocări de mediu rezultate din activitatea umană în sectoarele de dezvoltare urbană.

 

Prin urmare, ecologizarea mediului urban nu este doar o necesitate, ci și mare provocare. În acest sens este adoptată Planificarea strategică a or. Chișinău. Unul dintre domeniile prioritare este creșterea nivelului de conștientizare în rândul publicului cu o implicare mai mare în campanii de sensibilizare a publicului, pentru a crește performanța de mediu și calitatea vieții din Chișinău și pentru a determina un comportament ecologic în rândul cetățenilor.

 

Orașul Bălţi - al doilea oraş ca mărime şi importanţă din Republica Moldova, reprezintă şi un adevărat pol de creştere la nivel regional, atât din punct de vedere educaţional şi cultural, cât și din punct de vedere economic.

 

În mun. Bălți își desfășoară activitatea 38,6% din numărul total de întreprinderi la nivel de regiune și 4,7% din numărul total de întreprinderi la nivel de țară. Distribuția numărului întreprinderilor după dimensiune evidențiază o pondere de 98,6% a întreprindelor mici și mijlocii și de 1,4% a întreprinderilor mari. Partea preponderentă a întreprinderilor locale îşi desfăşoară activitatea în sfera de comerț și industria prelucrătoare.

 

Primăria mun. Bălți a elaborat Planul de dezvoltare economică 2020-2022 în cadrul proiectului „Primarii pentru Creștere Economică”. Obiectivul general al prezentului Plan îl reprezintă dezvoltarea echilibrată şi armonioasă a localităţii prin crearea şi susţinerea unui mediu social-economic competitiv, stabil, sănătos şi diversificat, care să asigure creşterea economică continuă a municipiului.

 

Cei prezenți la ședință au discutat și despre dreptul de a respira aer curat. Dreptul nostru de a respira aer curat, reprezintă incontestabil dreptul fundamental al omului prevăzut de Constituţie. Acest drept reprezentă temelia cadrului normativ, de la care pornesc direcţiile strategice din domeniul protecţiei mediului.

 

Documente de politici care prevăd aspecte de protecție a aerului atmosferic.

 

Strategia de mediu pentru anii 2014-2023, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr. 301/2014, este unul din cele mai importante documente de planificare strategică, care stabilește direcțiile prioritare de dezvoltare în domeniul protecției mediului. Unul din obiectivele specifice ale Strategiei de mediu constă în crearea sistemului de management integrat al calităţii aerului și reducerea emisiilor de poluanţi în aer cu 30% până în anul 2023. Strategia conține două obiective relevante distincte: crearea unui sistem integrat de management al calității aerului, reducerea de poluanți a emisiilor în atmosferă cu 30% până în 2023 și a emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puțin 20% până în 2020 în raport cu scenariul de bază.

 

Strategia de dezvoltare cu emisii reduse a Republicii Moldova până în anul 2030

 

Prezenta Strategie este un document strategic care permite Republicii Moldova să se orienteze spre o economie cu emisii reduse de carbon şi să realizeze ţintele documentului „Contribuţia naţională determinată intenţionată” printr-o dezvoltare durabilă verde, bazată pe priorităţile socio-economice de dezvoltare a ţării.

 

Prin acest document, Republica Moldova se angajează să reducă necondiționat, până în anul 2030, emisiile de gaze cu efect de seră (GES) cu 70% față de anul 1990. Republica Moldova este cea de-a patra țară din lume care a reușit să elaboreze și să depună la Secretariatul CONUSC ( Secretariatul Convenţiei-cadru a Organizației Naţiunilor Unite privind Schimbările Climatice) Contribuția Națională Determinată Actualizată (CND2). Prin CND2, ne-am sporit ambiția de reducere necondiționată a emisiilor de gaze cu efect de seră cu 70% față de anul 1990 către anul 2030, în comparație cu 64-67%, așa cum era asumat în CND1.

 

Tratatul de constituire a Comunităţii Energetice, la care Republica Moldova a aderat prin Legea nr. 117/2009. Conform Tratatului, Republica Moldova trebuie să transpună în legislația națională Directiva 2001/80 a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2001 privind limitarea emisiilor în atmosferă a anumitor poluanți provenind de la instalații de ardere de dimensiuni mari.

 

Legea nr. 1515/1993 privind protecţia mediului înconjurător. Această lege vizează în mod direct securitatea ecologică a populaţiei, utilizarea raţională a resurselor naturale, precum şi conservarea naturii şi protecţia tuturor componentelor de mediu (aer, apă, sol, flora, fauna, etc).

 

Legea nr. 1422/1997 privind protecţia aerului atmosferic. Prezenta lege are drept obiective păstrarea purităţii şi ameliorarea calităţii aerului atmosferic, prevenirea şi reducerea efectelor nocive ale factorilor fizici, chimici, biologici, radioactivi şi de altă natură asupra atmosferei, cu consecințe nefaste pentru populaţie şi/sau mediul înconjurător. Prezenta lege însă nu prevede cadrul juridic pentru evaluare și gestionarea calității aerului, precum și stabilirea unui sistem pentru evaluarea calității aerului înconjurător în raport cu poluanții atmosferici.

 

Este elaborat proiectul Legii privind calitatea aerului atmosferic, care transpune un șir de Directive.

Principiile de bază ale acestui proiect de lege sunt:

 

(1) principiul prevenirii poluării, care presupune atât activităţi de prevenire a producerii poluării, cât şi activităţi de limitare sau eliminare a efectelor dăunătoare ale poluării aerului atmosferic;

(2) principiul precauției în luarea deciziilor și în gestionarea durabilă a calității aerului atmosferic;

(3) principiul “poluatorul plătește”, potrivit căruia costurile prevenirii poluării sau diminuării poluării aerului atmosferic sunt suportate de către poluator;

(4) asigurarea transparenţei şi accesibilității informației cu privire la calitatea aerului atmosferic.

 Punerea în aplicare a prevederilor prezentei legi la nivel național se va realiza prin două sisteme integrate:

a) Sistemul Național de Monitorizare și Gestionare Integrată a Calității Aerului (SNMGICA) ;

b) Sistemul Național de Inventariere a Emisiilor de Poluanți Atmosferici (SNIEPA).

 

Legea nr. 1540/1998 privind plata pentru poluarea mediului, legea are drept obiectiv crearea unui sistem de activitate economică în care devine neconvenabilă cauzarea oricărui prejudiciu mediului, prin stabilirea plății pentru emisiile de poluanţi în aerul atmosferic ale surselor staţionare.

 

Ordinul Ministrului Mediului nr. 110 din 17 decembrie 2010 „Cu privire la aprobarea Instrucţiunii privind încadrarea întreprinderilor în categorii după nivelul de impact asupra aerului atmosferic”,

 

Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr. 399/1995 pentru aderarea Republicii Moldova la Convenția asupra poluării atmosferice transfrontaliere pe distanțe lungi.

 

Părțile contractante, ținând seama de faptele și problemele în cauză, sunt hotărâte să protejeze omul și mediul său înconjurător contra poluării atmosferice și se vor strădui să limiteze și, în măsura posibilului, să reducă în mod treptat și să prevină poluarea atmosferică, inclusiv poluarea atmosferică transfrontiere pe distanțe lungi.

 

Legea privind accesul la informaţie nr. 982/2000, reglementează relaţiile dintre furnizorii şi utilizatorii de informaţie, stabileşte principiile, condiţiile şi procedurile de acces la informaţie, determină drepturile solicitanţilor de informaţie şi obligaţiunile furnizorilor de informaţie.

 

În societatea actuală, informarea joacă un rol crucial în viața social-economică a țării, devenind, de-a lungul timpului, o putere crescândă și indispensabilă, cu o influență puternică asupra guvernării și comportamentului societății în ansamblu.

 

Îmbunătățirea cadrului legislativ în domeniul protecției mediului și apropierea progresivă a legislației naționale de legislația Uniunii Europene, în termenele stipulate în Acordul de Asociere, este cea mai sigură cale de realizare a Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă.

 

Pe final, discuțiile s-au axat pe consecinţele Schimbărilor Climatice – frecvenţa sporită şi intensitatea mai mare a calamităţilor naturale deja resimţite. Pentru Republica Moldova, cel mai recent este seceta dezastruoasă din anul curent. Realitatea este că, deşi toate ţările sunt şi vor fi afectate de Schimbările Climatice, statele în curs de dezvoltare suferă cel mai mult. Acestea sunt mai vulnerabile la efectele adverse, au mai puţine resurse pentru adaptare şi pentru recuperarea pierderilor cauzate de fenomenele meteorologice extreme, iar condiţiile de viaţă în aceste ţări depind, în general, mai mult de mediul înconjurător. Ca rezultat, Schimbările Climatice prezintă un pericol serios pentru realizarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă, pe care şi le-a asumat Republica Moldova. În acelaşi timp, Schimbările Climatice pot genera oportunităţi pentru transformarea economiei, oferind o durabilitate pentru dezvoltarea țării.

 

În concluzie, respirăm din momentul în care ne naștem și până când murim. Este o nevoie constantă și vitală, nu doar pentru noi, ci pentru toate formele de viaţă de pe Pământ. Calitatea precară a aerului ne afectează pe toţi: este nocivă pentru sănătatea noastră și pentru sănătatea mediului, iar acest lucru duce la pierderi economice.