Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului

Agenția de Mediu

A A A

O bună provocare - preluarea bunelor practici

Published on: Mon, 06/10/2019 - 14:38
Press Release Type: 

În acest an Comisia Europeană și Agenția Europeană de Mediu (AEM) au elaborat un raport în care se specifică că marea majoritatea – 95,4 % – din cele 21 831 de zone pentru scăldat monitorizate în cele 28 de state membre ale UE au îndeplinit cerințele minime de calitate prevăzute de normele UE. În raport au fost incluse și 300 de zone pentru scăldat monitorizate în Albania și Elveția.

Cum a fost posibil?

Punerea în aplicare a Directivei 2006/7/CE a Parlamentului european și Consiliului din 15 februarie 2006 privind gestionarea calității apei pentru scăldat a contribuit la îmbunătățirea considerabilă a calității apei pentru scăldat din Europa în ultimii 40 de ani. Prin monitorizarea și gestionarea eficace introduse de directivă și prin investițiile în tratarea apelor urbane uzate, s-a redus drastic volumul deșeurilor municipale și industriale netratate sau parțial tratate care ajung în apă.

Toate statele membre ale UE, precum și Albania și Elveția își monitorizează zonele de îmbăiere în conformitate cu dispozițiile Directivei UE privind apa de îmbăiere. Evaluarea calității apei de îmbăiere în temeiul Directivei privind apa de îmbăiere monitorizează valorile a doi parametri microbiologici: Enterococi intestinali și Escherichia coli. Calitatea apei pentru scăldat este clasificată, în funcție de nivelurile de bacterii fecale detectate, ca fiind „excelentă”, „bună”, „satisfăcătoare” sau „ nesatisfăcătoare”.

Care este situația în țara noastră?

 

Resursele de apă de suprafață în Republica Moldova sunt reprezentate de peste 3 600 rîuri și rîulețe cu o lungime de peste 16 mii km, 4 416 lacuri naturale și bazine artificiale cu suprafața de 39 943,4 ha, amplasate și construite pe cursurile și în albiile acestora.

Conform Regulamentului cu privire la cerințele de calitate a mediului pentru apele de suprafață, aprobat prin Hotărîrtea Guvernului nr. 890 din 22 noiembrie 2013, cele mai poluate rîuri după majoritatea parametrilor monitorizați sunt următoarele: Răut, Cula, Ichel, Bîc, Botna, Ciuhur, Șovățul Mare, Gîrla Mare, Delia, Frăsinești, Nîrnova, Sărata, Tigheci, Larga, Cahul, Gogîlnic, Lunga, Ialpug. Printre corpurile de apă poluate se numără și lacurile de acumulare Comrat și Taraclia.

În toate secțiunile de monitorizare din cele 32 rîuri interne și transfrontaliere, s-a observat că în conformitate cu parametru substanțe în suspensii, calitatea apelor se încadrează în limitele clasei a V-a (foarte poluată).

Conform Indicelui Poluării Apei, se poate urmări aceeași listă a rîurilor menționate, calitatea cărora se încadrează în limitele claselor a III-ea (moderat poluată) – VII-ea (extrem de poluată).

Cu alte cuvinte, se observă o tendință de înrîutățire a calității apei în rîurile mici ale republicii, iar rîurile transfrontaliere (Nistru, Prut și fl. Dunărea) fiind la moment de o calitate mai superioară, însă sunt afectate de transferul de poluanți prin intermediul rîurilor mici.

Poluarea excesivă a rîurilor este datorată, în primul rînd, amplasării acestora în nemijlocita apropiere a așezărilor rurale și urbane.

Principalele surse de poluare ale apelor de suprafață sunt:

– scurgerile apelor meteorice de pe teritoriile ocupate de gunoiști, stații de alimentare cu combustibil, diferite depozite, cîmpuri agricole, șeptelul casnic, suprafețe neamenajate ale diferitor întreprinderi în funcțiune sau staționare;

– deversările neorganizate ale apelor uzate din sectorul casnic, ele fiind evacuate în haznale neimpermiabile și în cursuri de apă naturală;

– evacuările de ape uzate insuficient epurate sau neepurate provenite din sectorul casnic și industrial.

Începînd cu anii ’90, fîșiile de protecția a multor rîuri au fost defrișate, iar terenurile din zona de protecție a rîurilor sunt prelucrate în scopuri agricole, accentuînd degradarea și poluarea rîurilor interne. Pe lîngă acești factori, pe rîurile interne ale Republicii Moldova, în anul 2017 au fost înregistrate 4127 de lacuri și iazuri de diferite dimensiuni, majoritatea lor neavînd pașapoarte/regulamente de funcționare, respectiv fiind administrate inadecvat și nerespectînd normele de evacuarea a apei. În consecință, debitul apei rîurilor interne este scăzut, ducînd la un grad avansat de înnămolire și la scăderea puterii de autoepurare a apei.

 

La momentul actual, în Republica Moldova sunt înregistrate 195 de stații de epurare, însă nici una din ele nu epurează apele uzate conform normativelor în vigoare. Pe lîngă aceasta, agenții economici nu respectă normativele în vigoare de evacuare a apelor uzate în sisteme centralizate de canalizare și/sau de evacuare în corpurile de apă, ceea ce, pe de o parte, pune în dificultate funcționarea corespunzătoare a stațiilor de purare noi construite, pe de altă parte, acolo unde nu există stații de epurare al apelor uzate, apele industriale deversate direct în apele de suprafață distrug ecosistemele acvatice și poluează excesiv apele rîurilor.

Pentru astfel de încălcări reprezentanții Inspectoratului pentru Protecția Mediului pe parcursul anului 2018 au inspectat 539 întreprinderi și obiecte care prezintă pericol pentru resursele acvatice și pot influența asupra calității lor cu întocmirea a 751 acte de control. În 467 cazuri au fost constatate încălcări a cerințelor normativelor în vigoare și legislației ecologice, ca rezultat în toate aceste cazuri au fost încheiate procese-verbale cu privire la contravenție în temeiul Codului Contravențional al Republicii Moldova cu aplicarea amenzilor în sumă de 779 000 lei.

În rezultatul efectuării controalelor cu privire la încălcarea cerințelor ecologice pentru recuperarea prejudiciilor cauzate apelor, subdiviziunile Inspectoratului au calculat prejudicii și au înaintat pretenții în sumă totală de 47 927 lei.