Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului

Agenția de Mediu

A A A

O zi fără transport în orașul meu

Published on: Tue, 09/22/2020 - 10:25
Press Release Type: 

Ziua de 22 septembrie, declarată ,,Ziua Europeană fără Mașini” are drept obiectiv îndemnul de a renunța la mașinile proprii în folosul transportului public, a bicicletelor și a mersului pe jos, de a conștientiza comunitatea în legătură cu necesitatea reducerii emisiilor de gaze de eșapament.

 

Prin restricționarea traficului auto se oferă ocazia localnicilor de a se bucura de orașul lor, într-o atmosferă liniștită și mai puțin poluată.

În mediul urban traficul rutier reprezintă principala cauză a poluării aerului, precum şi o importantă sursă de zgomot.

În procesul de activitate transportul are un impact negativ considerabil asupra mediului înconjurător, sănătăţii populaţiei, mediului de trai.

Poluarea aerului de la sursele mobile în municipiile țării nu este echivalentă pe întreg teritoriu. Evident, aerul atmosferic este mai poluat în sectoarele cu trafic intens al transportului auto.

 

Gazele de eşapament ale oricărui autovehicul conţin substanţe chimice (dioxid de sulf, dioxid de azot, compuşi organici volatili, monoxid de carbon, hidrocarburi aromatice, plumb) care au o influenţă negativă asupra sănătăţii omului (în special asupra persoanelor cu afecţiuni respiratorii şi cardiace).

 

 

Poluarea aerului cu dioxid de azot conţine o ameninţare nu numai pentru sănătatea umană, dar provoacă şi daune ecologice pentru mediul ambiant. Influenţa dioxidului de azot asupra plantelor provoacă înălbirea frunzelor, ofilirea florilor, fructelor şi încetarea creşterii lor.

 

Creșterea rapidă a numărului de automobile este determinată de faptul că transportul public municipal este slab ramificat, supraaglomerat și incomod, ceea ce duce la ambuteiaje, accidente, etc. Din această cauză oamenii, la prima posibilitate, preferă să își cumpere și să circule cu automobilul personal și orașele, încet dar sigur, se ,,îneacă” în mașini.

 

Fiind în plină pandemie COVID-19, majoritatea preferă să se deplaseze cu transportul personal, evitând contactul direct cu alte persoane.

Totuși, este important să estimăm care sunt riscurile poluării aerului atmosferic. Poluanţii atmosferici pot avea un impact serios asupra sănătăţii umane.

 

Microparticulele (PM 2.5, PM10) – sau particule în suspensie – sunt produse de traficul rutier și includ emisiile de carbon provenite de la motoare, bucăți mici de metal și cauciuc din uzura și frânarea motorului, precum și praful de pe suprafețele rutiere. Particulele în suspensie mai mici de 10 micrometri trec prin nas și gât şi pătrund în alveolele pulmonare provocând inflamații și intoxicări. Sunt afectate în special persoanele cu boli cardiovasculare și respiratorii, copiii, vârstnicii şi astmaticii. Poluarea cu pulberi înrăutăţeşte simptomele astmului, respectiv tuse, dureri în piept și dificultăți respiratorii. Expunerea pe termen lung la o concentrație scăzută de pulberi poate cauza cancer și moartea prematură.

 

Oxizii de azot (NO, NO2) sunt un grup de gaze foarte reactive, majoritatea – fără culoare sau miros. Cel mai adesea, ei sunt rezultatul traficului rutier, activităţilor industriale, producerii energiei electrice. Oxizii de azot sunt responsabili pentru formarea smogului, a ploilor acide, deteriorarea calităţii apei, efectului de seră, reducerea vizibilităţii în zonele urbane. Expunerea la concentrații ridicate poate fi fatală, iar la concentrații reduse afectează țesutul pulmonar. Populația expusă la acest tip de poluanți poate avea dificultăți respiratorii, iritații ale căilor respiratorii, disfuncții ale plămânilor. Expunerea pe termen lung la o concentrație redusă poate distruge țesuturile pulmonare ducând la emfizem pulmonar. Persoanele cele mai afectate de expunerea la acest poluant sunt copiii.

 

Benzenul (C6H6) – în aerul ambiental provine 90% din traficul rutier- este o substanță cancerigenă, încadrată în clasa A1 de toxicitate. Produce efecte dăunătoare asupra sistemului nervos central.

Compușii chimici din aer nu-și lasă amprenta doar asupra fizicului, ci și asupra sănătății mintale.

 

Cercetătorii de la University College London au analizat date din 16 țări și au descoperit că expunerea la poluarea aerului era asociată cu un risc mai mare de depresie. Datele analizate în noua cercetare au legat depresia cu particulele mai mici de 2,5. Persoanele expuse la o creștere de 10 micrograme pe metru cub la nivelul PM 2.5 timp de un an sau mai mult aveau un risc mai mare de 10% de depresie.

 

Studiul, publicat în „Health Perspectives”, arată, de asemenea, dovezi ale unei legături între cantitatea de particule din aerul poluat și numărul de sinucideri. Riscul de suicid a fost mai mare în zilele în care nivelurile de acest tip de poluare au fost ridicate pe o perioadă de trei zile.

 

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), 4,2 milioane de morți premature sunt provocate, la nivel mondial, de poluarea aerului – în principal prin boli de inimă, atac de cord, boala pulmonară obstructivă cronică, cancer de plămâni și infecții respiratorii acute la copii. Astfel, poluarea aerului este responsabilă pentru 29% din decesele cauzate de cancerul la plămâni, 24% din decesele cauzate de accidente vasculare cerebrale și 43% din decesele cauzate de boala pulmonară obstructivă cronică.

 

Un studiu al University of Glasgow, UK, 2017 arată că bicicliștii trăiesc în medie cu 2 ani mai mult decât cei care nu merg cu bicicleta și își iau cu 15% mai puține zile de concediu medical; bicicliștii sunt expuși, în trafic, la riscuri cu 41% mai mici decât șoferii.

 

Și pentru angajatori există mai multe beneficii, unul fiind că un angajat care vine cu bicicleta la serviciu are nevoie de trei ori mai puține zile de concediu medical decât unul care vine cu mașina. Cele mai noi studii demonstrează că angajații care merg cu bicicleta au cel mai mare nivel de ,,stare de bine” din companie.

 

 

Pentru a respira aer curat în orașele noastre nu este suficient doar o zi în an să renunțăm la automobil în favoarea transportului public, bicicletelor și mersului pe jos, ci este necesar să devină un mod de viață.