Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului

Agenția de Mediu

A A A

PĂDUREA ~ COMOARA DE LÎNGĂ NOI

Published on: Wed, 07/10/2019 - 14:16
Press Release Type: 

Pădurile, numite şi ,,aurul verde” sau ,,plămînul planetei” sunt cea mai de preţ podoabă a Terrei. Pădurea îndeplineşte mai multe funcţii:
 
Geochimică: Contribuie la circuitul elementelor chimice în natură. Datorită pigmentului verde numit clorofilă, prin fotosinteză, în cadrul procesului de hrănire furnizează oxigen(aproximativ 2/3 din oxigenul consumat de oameni, animale, microorganisme, industrie, agricultura, este preluat din atmosfera, fiind furnizat de arbori şi arbuşti) şi absoarbe dioxid de carbon (pe care îl stochează în masa lemnoasă alături de alte elemente chimice preluate din sol). La nivelul frunzei, prin procesul de fotosinteză, este captată energia solară şi transformată în energie stocată chimic.
 
Antierozională: Rădăcinile arborilor fixează solul, mai ales pe terenurile în pantă, micşorînd probabilitatea de producere a alunecărilor de teren şi a prăbuşirilor; împiedică degradarea solurilor prin sărăturare sau înmlăştinire.
Pedogenetică: Contribuie la formarea solului prin: mărunţirea rocilor (acţiune mecanică a rădăcinilor), alterarea rocilor (acţiune chimică), formarea humusului şi asigurarea fertilităţii (prin aportul de substanţă organică).
 
Hidrologică: Frunzişul arborilor reţine 40-50% cantitatea de precipitaţii; rădăcinile arborilor afînează solul care poate reţine o cantitate mai mare de apă; pădurea păstrează nivelul ridicat al apei în sol şi calitatea apelor subterane (captările de ape, forajele sunt în zone împădurite); reduce riscul de producere a inundaţiilor.
 
Climatică: În funcţie de speciile de arbori, de înălţimea şi densitatea lor, pădurea moderează regimul temperaturilor (vara, în pădure este cu circa 2 0C mai răcoare decît în afara ei, iar iarna temperatura este cu 1,7 0C mai ridicată în interior decît la exterior); datorită evapotranspiraţiei intense, deasupra pădurii se crează un curent de aer umed, ascendent, care sporeste nebulozitatea; se modifică repartiţia precipitaţiilor şi creşte local umiditatea; reduce viteza vîntului; păstrează un timp mai îndelungat stratul de zăpadă: diminuează cantitatea de radiaţie ajunsă la sol deoarece o absoarbe în procesul de fotosinteză.
 
Biologică/ecologică: Constituie izvoare de biodiversitate. Permite perpetuarea speciilor şi conservarea genofondului - numeroase specii de plante şi animale au dispărut datorită defrişării pădurilor sau datorită incendiilor. Padurile oferă adăpost şi sursă de hrană. Permit păstrarea unor medii naturale, aici formîndu-se cele mai numeroase şi mai complexe lanţuri trofice (Exemplu: fructe şi seminţe – şoareci – vulpe şi şoim; frunziş – păduchi de pom –buburuze - piţigoi).
 
Antipoluantă/Sanitară: În cadrul procesului de fotosinteză, 1 ha de pădure absoarbe anual, circa 16 tone CO2 şi produce 30 tone O2. Arborii reţin şi praf, alte gaze poluante (oxizi de sulf, oxizi de azot, compuşi ai plumbului) provenite de la industrie sau de la transporturi. Doar incendiile afectează în fiecare an circa 12-13 miln ha pădure, în atmosferă ajungînd astfel cantităţi impresionante de CO, CO2 şi gudron.
 
Educativă / Ştiinţifică: Ecosistemele forestiere, în special codrii seculari / pădurile virgine, au calitatea de model de adaptare la variaţia factorilor de mediu pe termen lung, prin corecta dimensionare a funcţiior şi structurare funcţională: lanţuri trofice complexe şi lungi, reînoirea componentelor populaţiilor, flexibilitatea cenotică. Genofondul valoros permite înfiinţarea de arii naturale protejate, favorizînd protecţia speciilor de plante şi animale rare, endemice sau ameninţate cu dispariţia.
 
Estetică/ Peisagistică şi Recreativă: Pădurile rup monotonia peisajului lipsit de vegetaţie forestieră. Terenurile degradate datorită mineritului, depozitării de deşeuri, terenurile afectate de eroziune, sunt reabilitate prin împădurire. În regiunile temperate, în funcţie de anotimp, pădurile oferă un peisaj mereu în schimbare. Culorile pe care le îmbracă, liniştea, aerul nepoluat, peisajul sunt motive sufuciente pentru a atrage turişti.
 
Socio-economică: Pădurea oferă numeroase resurse regenerabile dacă sunt exploatate durabil: ciuperci, fructe de pădure, plante medicinale. Exploatarea lemnului şi utilizarea lui în tipografii, pentru construcţii şi mobilă, a impus nevoia de a recicla. De exemplu, pentru o singură ediţie a cotidianului „Le Monde” sunt necesare 160 ha de pădure de molid. Pădurea are şi o semnificaţie istorică, de ea fiind legate importante momente importante ale devenirii neamului, dar şi culturală, multe din operele literare şi muzicale fiind legate de ea.
 
Examinarea funcțiilor vitale ale padurilor ne motivează la reflecție... trebuie să ne analizăm comportamentul și să conștientizăm că, pădurile sunt ecosisteme complexe care afectează aproape fiecare specie de pe planetă. Cînd acestea sunt distruse se creează un lanţ de evenimente devastatoare atît la nivel local şi regional cît şi la nivel global.
 
Defrişările sunt considerate a fi unul din factorii principali care contribuie la schimbările climatice care au loc la nivel global, dar duce și la creșterea consideriabilă a cantității de carbon stocată de copacii tăiați.
Un vechi proverb indian spune: ,,Doar după ce ultimul copac a fost doborît, doar după ce ultimul rîu a fost otrăvit, doar după ce ultimul peşte a fost prins, doar atunci veţi realiza că banii nu pot fi mîncaţi”.