Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului

Agenția de Mediu

A A A

Republica Moldova marchează Săptămâna Verde Europeană 2020

Published on: Thu, 10/22/2020 - 12:17
Press Release Type: 

Săptămâna Verde este cea mai mare conferință anuală europeană pe tema politicii de mediu, care reunește reprezentanți ai administrațiilor publice, ai industriei, ai organizațiilor neguvernamentale, ai mediului academic și ai presei pentru un schimb unic de idei și de bune practici.

 

Tematica anului curent este natura, biodiversitatea și Pactul Verde European, având scopul de a evidenția contribuția biodiversității la dezvoltarea economiei, sănătatea societății, precum și stimularea redresării durabile.

 

Pactul Verde European reprezintă o nouă strategie de creștere care are drept scop transformarea UE într-o societate echitabilă și prosperă, cu o economie modernă, competitivă și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, în care să nu existe emisii nete de gaze cu efect de seră în 2050 și în care creșterea economică să fie decuplată de utilizarea resurselor.

 

În Republica Moldova, perioada 19-23 octombrie curent, se va desfășura o campanie națională de comunicare și informare cu scopul de a examina și a prelua bunele practici stabilite de politicile Uniunii Europene, inclusiv Pactul Verde European, în domeniul conservării biodiversității.

 

Poziţia geografică a Republicii Moldova, structura ei geomorfologică complexă şi condiţiile climaterice au condiţionat existența unei vaste biodiversități la nivel specific.

 

Lumea vegetală este foarte bogată şi include 5513 specii de plante: plante superioare - 1989 specii, inclusiv plante vasculare - 1832 (pterodofite – 25, gimnosperme - 1, angiosperme - 1806), briofite (muşchi) -157 specii; 3524 specii de plante inferioare, inclusiv lichenofite (licheni) - 124, alge - 3400 specii. Cele mai bogate familii de plante superioare sînt Asteraceae, Poaceae şi Cyperaceae. Arborii şi arbuştii constituie 139 specii, dintre care 3 specii de liane, 81 specii de arbuşti şi 45 specii de arbori.

 

Flora include un şir de specii relicte terţiare (speciile din genurile Quercus, Fagus, Carpinus, Crataegus, Cotinus, Acer, Swida, Berberis, Trapa, Typha, Phragmites, Nymphaea, Nuphar) şi cuaternare (specii din familiile Asteraceae, Poaceae, Lamiaceae etc.). Destul de însemnată este ponderea grupei de plante ruderale, care numără peste 450 de specii.

 

Ciupercile (micofitele) din ecosistemele naturale constituie 1200 specii, inclusiv macromicetele - peste 400 specii (clasa Basidiomycetes - 363 specii şi clasa Ascomycetes - 52 specii). Majoritatea lor absolută populează biotopurile ecosistemelor forestiere. Circa 70 specii de ciuperci sînt comestibile. Cauza principală a diminuării biodiversităţii lor este distrugerea şi poluarea habitatelor.

 

Lumea animală constituie circa 14 800 specii de animale (461 specii de vertebrate şi 14 339 specii de nevertebrate). Fauna vertebratelor include 70 specii de mamifere, 281 specii de păsări, 14 specii de reptile, 14 specii de amfibieni şi 82 specii de peşti.

 

Vegetaţia forestieră naturală valoroasă este reprezentată de comunităţi ce constituie 4 formaţiuni vegetale: Fageta sylvaticae, Querceta petraeae, Querceta roboris şi Querceta pubescentis. Importanţa şi semnificaţia vegetaţiei forestiere tipice pentru Republica Moldova sînt edificate şi prin prezenţa pădurilor petrofite unicale (edificatori: stejarul pedunculat, gorunul) cu un şir de comunităţi endemice (Genisto tetragonae-Seselietum peucedanifoli, Astragalo pseudoglauci-Koelerietum).

 

Pe întreg teritoriul ţării sînt înregistrate comunităţi ce ţin de 11 formaţiuni de stepă, principalele fiind: Stipeta capillatae, Festuceta valesiacae, Bothriochloeta ischaemi, Poeta angustifoliae şi Artemisieta austriacae. Deosebit de valoroase ca exponenţi ai biodiversităţii sînt comunităţile de stepă petrofită din zona de nord cu diverse specii rare de importanţă regională şi europeană (Gimnocarpium robertianum, Paronychia cephalotes, Schivereckia podolica etc.).

 

Cele mai reprezentative habitate ale lumii animale sînt ariile naturale protejate de stat: deltele Dunării şi Nistrului, bălţile din luncile Prutului, Răutului, Bîcului şi Botnei, lacurile naturale Beleu şi Manta, bazinele de acumulare Cuciurgan, Costeşti-Stînca, Dubăsari. În aceste locuri vieţuiesc multe specii de mamifere, păsări, reptile, amfibieni şi peşti. Rezervaţiile ştiinţifice ,,Prutul de Jos” şi ,,Pădurea Domnească” servesc ca habitate importante pentru coloniile mari de pelicani şi stîrci cenuşii.

 

Cu regret, pe parcursul ultimelor decenii, factorii antropici au cauzat nu doar diminuarea dramatică a biodiversităţii, dar şi intensificarea succesiunilor secundare în ecosisteme, extinderea suprafeţelor ocupate de specii sinantrope agresive şi de fitocenoze secundare cu o componenţă specifică redusă. Au luat amploare procesele de erodare intensivă a solurilor de pe pante, de salinizare a solurilor din luncile râurilor, de scădere a nivelului apelor freatice şi de secare a multor râuleţe. În zona de sud a ţării secetele au o frecvenţă de 2-3 ani şi consecinţe extrem de dăunătoare la scară regională, atât asupra funcţionalităţii ecosistemelor naturale, cât şi asupra stării social-economice.

 

Astfel, pe parcursul a 50 de ani (1978-2018), numărul speciilor din fauna sălbatică amenințate cu dispariția, s-a majorat de 7,5 ori, iar numărul speciilor din flora sălbatică de 8 ori.

 

Fig. nr. 1 Numărul total al speciilor de plante și animale, pe unități taxonomice (clase), incluse în cele trei ediții ale Cărții Roșii a Republicii Moldova

 

 

Sursa datelor: Cartea Roșie a Republicii Moldova.

 

De asemenea, în anul 2018, suprafața totală a terenurilor agricole afectată de eroziune a fost de 10156,93 km2 ceea ce reprezintă 49% din suprafața terenurilor cu destinație agricolă, o tendință în creștere a suprafeței cu 6,6%, comparativ cu anul 2010.

 

Fig. nr. 2 Suprafața terenurilor agricole afectate de eroziunea solului

Sursa datelor: Cadastrul funciar general al Republicii Moldova.

 

Protecția biodiversității și a habitatelor naturale prin crearea și extinderea ariilor naturale protejate de stat a fost implementată în Moldova începînd cu anul 1971. La început doar o mică parte din teritoriul republicii a fost luat sub protecție, dar începînd cu anul 1998, utilizarea durabilă a componentelor naturii și păstrarea nealterată a biodiversității a devenit un obiectiv primordial al politicii de mediu a Republicii Moldova, fiind stabilit cadrul legal pentru crearea și dezvoltarea zonelor protejate. În figura nr. 3 putem observa dinamica extinderii suprafeței ariilor naturale protejate de stat începînd din 1971 pînă în prezent. Comparativ cu anul 1998 s-a înregistrat o majorare de 3,80 puncte procentuale (128506.89 ha) a terenurilor cu statut de protecție.

 

Fig. nr. 3 Evoluția în timp a suprafeței fondului ariilor naturale protejate de stat

 

Sursa datelor: Legea nr. 1538 din 25.02.1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat.

 

În această perioadă, au fost înregistrate progrese la capitolul extinderea terenurilor acoperite cu vegetație forestieră. Conform datelor Biroului Național de Statistică, din anul 2005 pînă în anul 2018, suprafața terenurilor împădurite s-a mărit cu 80800 ha, sau cu 2,38 puncte procentuale din suprafața totală a țării, ajungând la 11,2 %.

 

Fig. nr. 4 Datele privind progresele înregistrate pe parcursul ultimilor 14 ani referitor la extinderea suprafețelor acoperite cu păduri comparativ cu obiectivul național

 

Sursa: Biroul Național de Statistică

 

Etajul arborescent al pădurilor din Republica Moldova este format dintr-o varietate destul de largă a speciilor de arbori. În cadrul lucrărilor de amenajament silvic au fost identificate şi descrise peste 65 specii de arbori, inclusiv: stejar pedunculat (Quercus robur), gorun (Quercus petraea), stejar pufos (Quercus pubescens), fag (Fagus sylvatica), plop alb (Populus alba), plop negru (Populus nigra), salcia albă (Salix alba), salcâm (Robinia pseudoacacia), frasin comun (Fraxinus excelsior), mojdrean (Fraxinus ornus), tei cu frunza mare (Tilia platyphyllos), tei argintiu (Tilia tomentosa), tei pucios (Tilia cordata), carpen (Carpinus betulus), paltin de câmp (Acer platanoides), paltin de munte (Acer pseudoplatanus), jugastru (Acer campestre), nuc comun (Juglans regia), ulm de câmp (Ulmus minor), pin silvestru (Pinus sylvestris), pin negru (Pinus nigra) etc.

 

Etajul arbustiv este constituit din peste 20 de specii de arbuşti, inclusiv: alun (Corylus avellana), lemn câinesc (Ligustrum vulgare), măceş (Rosa canina), dârmox (Viburnum lantana), păducel (Crataegus sp.), sânger (Cornus sanguinea), cătină roşie (Tamarix ramosissima), caragană (Caragana arborescens), scumpie (Cotinus coggygria), soc negru (Sambucus nigra), porumbar (Prunus spinosa), corn (Cornus mas) etc.

 

Conform structurii orinzontale, în compoziția pădurilor Republicii Moldova predomină specii de foioase (98,4%), inclusiv cvercinee – 28,7 %, frăsinete – 7,8%, cărpinete – 5,3%, salcâmete 33,1%, teișuri -3,5% etc., rășinoasele fiind prezentate doar în proporție de 1,6%.

 

Dinamica actuală de extindere a suprafețelor acoperite cu păduri este modestă: 600 ha în anul 2015, 200 ha 2017 și 1300 în anul 2018.

 

Pentru a antinge ținta stabilită în Strategia de mediu a Republicii Moldova pentru anii 2014-2023, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr. 301 din 24.04.2014, de extindere a suprafețelor de păduri pînă la 15 % din teritorilul țării, sunt necesare plantarea a încă 127 miii ha de păduri.

 

Funcţiile ecoprotective ale pădurii se manifestă mai pronunţat numai în cazul în care gradul de împădurire a teritoriilor depăşeşte 15%. Prin urmare, gradul de împădurire a teritoriului Republicii Moldova este insuficient pentru a menţine un echilibru ecologic constant, fapt care poate conduce la: un impact mai accentuat al schimbărilor climatice, secete tot mai frecvente, gradul înalt de eroziune a solurilor, degradarea resurselor acvatice, în special a râurilor mici, periclitarea diversităţii biologice, pierderi în producţia agricolă şi în economia naţională în ansamblu.

 

În scopul atenuării presiunii antropice asupra lumii vii, ocrotirii şi conservării biodiversităţii, se recomandă întreprinderea următoarelor acțiuni la nivel naţional:

· monitorizarea stării populațiilor existente a speciilor amenințate cu dispariția, evidențierea și ocrotirea locurilor noi de creștere; protecția strictă a speciilor protejate în habitatele naturale;

· actualizarea cadrului normativ din domeniul forestier și crearea condiţiilor pentru consolidarea sectorului forestier comunal şi constituirea unui sector forestier privat viabil;

· elaborarea, aprobarea și implementarea unui Plan naţional de extindere a suprafeţelor cu vegetaţie forestieră care să asigure împădurirea terenurilor degradate, a fâşiilor de protecţie a apelor rîurilor şi a bazinelor de apă, precum şi a fâşiilor forestiere de protecţie a terenurilor agricole;

· aplicarea măsurilor silvoameliorative pe terenuri agricole slab productive sau distruse de alunecări de teren, ravene, soluri foarte puternic erodate; crearea carcasei verzi de perdele şi de plantaţii forestiere;

· implementarea măsurilor fitotehnice: asolamente antierozionale, creşterea culturilor în fâşii alternative, înierbarea spaţiilor între rânduri în plantaţiile pomiviticole.