Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului

Agenția de Mediu

A A A

Ziua internațională a aerului curat pentru cerul albastru

Published on: Mon, 09/07/2020 - 10:05
Press Release Type: 

Astăzi, 7 septembrie în premieră este marcată Ziua internațională a aerului curat pentru cerul albastru în conformitate cu rezoluția Adunării generale a Organizației Națiunilor Unite din 19 decembrie 2019. Republica Moldova, fiind parte a Convenției Națiunilor Unite asupra poluării atmosferice transfrontaliere pe distanțe lungi, se alăture acestui eveniment internațional.

 

 

Această zi are drept obiectiv:

 

- Creșterea gradului de conștientizare a publicului la toate nivelurile – individuale, comunitare, corporative și guvernamentale – că aerul curat este important pentru sănătate, productivitate, economie și mediu;

- Demonstrarea legăturii dintre calitatea aerului cu alte provocări de mediu, precum schimbările climatice și Obiectivele Globale de Dezvoltare Durabilă;

- Promovarea și facilitarea soluțiilor care îmbunătățesc calitatea aerului atmosferic, împărtășind cele mai bune practici, inovații și cunoștințe care pot fi aplicate.

 

Protecția aerului constituie un subiect de o importanţă globală, care trebuie să devină o prioritate naţională, deoarece vizează în mod direct condiţiile de viață și sănătatea populaţiei, realizarea intereselor economice, precum şi capacităţile de dezvoltare durabilă a societăţii. Într-o lume tot mai urbanizată, oamenii au nevoie de aer curat.

 

Proasta calitate a aerului are și un impact economic considerabil, ducând la creșterea costurilor medicale, la reducerea productivității lucrătorilor și provocând daune solului, culturilor, pădurilor, lacurilor și râurilor. Cu toate că poluarea aerului este deseori asociată cu vârfuri și episoade de poluare, expunerea pe termen lung la doze mai mici constituie o amenințare și mai gravă la adresa sănătății umane și a naturii.

 

Poluarea aerului este o cauză majoră de îmbolnăvire și deces prematur și reprezintă cel mai mare risc pentru sănătatea mediului. Bolile de inimă și accidentul vascular cerebral sunt cele mai frecvente cauze de deces prematur atribuit poluării aerului, urmate de bolile pulmonare și cancerul pulmonar.

 

Combinat, poluarea atmosferică (în aer liber) și poluarea aerului de interior ucid aproximativ 7 milioane de persoane în intreaga lume, în fiecare an. Datele furnizate de Organizația Mondială a Sanatății (OMS) arată că 9 din 10 persoane respiră aer care conține niveluri ridicate de poluanți.

 

Aerul curat este o necesitate pentru toți, nu un lux!!!

 

În Republica Moldova sursele principale de poluare a aerului atmosferic sunt prezentate de producerea energiei electrice la termocentrale, de sistemele de încălzire a locuințelor, traficul auto, feroviar, aerian și activitatea industrială. Poluanții cei mai importanți rezultați din aceste procese sunt oxizii de carbon, formaldehida; dioxidul de sulf, dioxidul de azot și oxizii de azot, particule în suspensie, plumbul, benzenul, monoxidul de carbon, arsen, cadmiul, nichelul și benzo(a)pirenul, etc.

 

În țară poluarea spațiului aerian de la surse fixe și mobile nu este uniformă pe întreg teritoriul.

 

Gradul de poluare a spațiului aerian urban este mai mare față de cel rural pe motivul existenței în orașe a întreprinderilor industriale, obiectivelor termo-energetice și termice și traficului intens al transportului auto. Surse fixe de emisii cu impact major continuă să rămână centralele electrice și termice.

 

Conform Anuarului IPM – 2019 „Protecția mediului în Republica Moldova” pe teritoriul Republicii Moldova sunt înregistrate 5 866 obiecte cu impact asupra mediului, inclusiv 5 de gradul I cu emisii de peste 7 253,03 t/an, 20 de gradul II cu impact moderat și cele mai multe cu impact redus asupra bazinului aerian. Sectorul industrial înregistrează 27 070 surse de poluare ( masa emisiilor 9 181,4188 t/an), după care urmează sectorul transport, precum stațiile peco, întreprinderile de deservire a călătorilor etc, (11 468 surse de poluare), cel energetic (5 300 surse de poluare), alte sectoare (9 998 surse de poluare).

 

Transportul constituie principala sursă de poluare a aerului atmosferic, emanând în aer cantități mari de hidrocarburi, oxid de carbon, dioxid de azot, dioxid de sulf, funingine, benz(a)piren, precum și plumb.

Este de menționat că, numărul de vehicule continuă să crească de la an la an și, respectiv, ritmul de creștere a noxelor, poate genera nivele critice de poluare a aerului cu consecințe grave sub aspect social-economic și ecologic, care necesită măsuri stringente de prevenire și diminuare a poluării.

 

Având în vedere complexitatea acestui aspect, combaterea poluării aerului impune luarea unor măsuri coordonate la mai multe niveluri.

Poluarea aerului si schimbările climatice

Poluarea aerului este strâns legată de schimbările climatice - principalul motor al schimbărilor climatice îl reprezintă arderea combustibililor fosili, care contribuie în mare măsură la poluarea aerului.

 

Creșterea temperaturilor este direct legată de calitatea slabă a aerului, care poate afecta inima și poate agrava bolile cardiovasculare. De exemplu, schimbările climatice pot conduce la un nivel crescut al polenului, ca urmare a cresterii plantelor sau la inmulțirea mucegaiului, ca urmare a furtunilor severe - ambele pot agrava alergiile si alte boli pulmonare, cum ar fi astmul.

 

Dioxidul de carbon - unul dintre cei mai importanți factori care determină încălzirea globală și schimbările climatice, însă nu este singurul. Mulți alți compuși gazoși sau particule, cunoscuți sub denumirea de „poluanți cu efect nociv asupra climei”, influențează cantitatea de energie solară (inclusiv căldură) reținută de Pământ.

 

De exemplu, metanul reprezintă un poluant extrem de puternic cu efect nociv asupra climei, precum și un poluant atmosferic legat de activitățile agricole, strâns legat de producția animală și de consumul de carne. Pulberile în suspensie constituie un alt poluant cu impact asupra schimbărilor climatice și a calității aerului. În funcție de compoziție, acestea pot avea un efect de răcire sau de încălzire asupra climei locale și globale. De exemplu, carbonul negru, unul dintre compușii particulelor fine în suspensie și un rezultat al arderii incomplete a combustibililor, absoarbe radiațiile solare și infraroșii din atmosferă și, prin urmare, are un efect de încălzire.

 

Legăturile dintre schimbările climatice și calitatea aerului nu se limitează la poluanții obișnuiți eliberați în atmosferă și proveniți din aceleași surse. Și schimbările climatice pot agrava problemele legate de poluarea atmosferică. În multe regiuni din lume, se preconizează că schimbările climatice vor afecta condițiile meteorologice locale, inclusiv frecvența valurilor de căldură și episoadele atmosferice stagnante. Este posibil ca o cantitate de lumină mai mare și temperaturile mai ridicate nu doar să prelungească perioadele în care nivelurile de ozon sunt ridicate, ci să și agraveze concentrațiile maxime de ozon. Acestea nu sunt, cu siguranță, vești bune pentru unele părți ale Europei, care se confruntă cu episoade frecvente de niveluri excesive de ozon troposferic.

 

Măsurile luate pentru reducerea emisiilor de poluanți cu ciclu de viață scurt cu efect nociv asupra climei, precum carbonul negru, metanul, ozonul sau precursori ai ozonului, aduc beneficii atât sănătății umane, cât și climei. Gazele cu efect de seră și poluanții atmosferici provin din aceleași surse de emisii. În consecință, se pot obține beneficii potențiale, inclusiv reducerea costurilor, prin limitarea emisiilor de gaze cu efect de seră sau a poluanților atmosferici.

 

Luarea unor măsuri coerente de la nivel local la nivel global

 

Având în vedere diversitatea surselor în ceea ce privește răspândirea geografică și activitatea economică, trebuie să se ia măsuri la diferite niveluri, de la nivel local la nivel internațional. Convențiile internaționale pot viza reducerea cantității de poluanți eliberate în atmosferă, însă în absența măsurilor locale — precum campaniile de informare, eliminarea din orașe a vehiculelor cu capacitate de poluare mare și deciziile de planificare urbană — nu vom reuși să valorificăm toate beneficiile eforturilor noastre. De asemenea, această diversitate înseamnă că nu există o soluție universală pentru poluarea aerului. Pentru a reduce expunerea și efectele nocive ulterioare, autoritățile trebuie să își adapteze măsurile pentru a reflecta factorii locali, precum surse, demografie, infrastructură de transport și economie locală.

 

Fireşte, că orice schimbare spre bunăstare a unei societăţi necesită timp, eforturi, muncă şi investiţii. Toate acestea contribuie la decurgerea normală a procesului de dezvoltare durabilă, unul dintre principiile căreia fiind şi protecţia mediului înconjurător, inclusiv, a prevenirii poluării aerului atmosferic.

 

Împotriva poluării se pot întreprinde unele acțiuni precum ar fi menținerea și replantarea pădurilor, plafonarea emisiilor, limitarea și/sau sistarea activităților extrem de poluante, ecologizarea autostrăzilor, modernizarea proceselor, etc.