Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului

Agenția de Mediu

A A A

Ziua Internațională pentru Protecția Stratului de Ozon

Published on: Wed, 09/16/2020 - 10:30
Press Release Type: 

Astăzi, 16 septembrie este Ziua Internaţională pentru Protecţia Stratului de Ozon. Acest eveniment face parte din calendarul Organizaţiei Naţiunilor Unite şi marchează semnarea în 16 septembrie 1987 a Protocolului de la Montreal privind Substanţele care Distrug Stratul de Ozon (ODS).

 

Principiile colaborării internaționale privind protecția stratului de ozon au fost elaborate în cadrul Convenției de la Viena pentru protecția stratului de ozon în 1985, care a intrat în vigoare la 2 septembrie 1988. Prevederile Convenției obligă părțile semnatare să protejeze, în primul rând, sănătatea umană și mediul înconjurător de efectele epuizării stratului de ozon. Anul acesta se împlinesc 35 de ani ai Convenției de la Viena și 35 de ani de protecție globală a stratului de ozon.

 

Consecinţele ireversibile, cauzate de fenomenul distrugerii stratului de ozon au impus statelor semnatare ale Protocolului de la Montreal renunţarea treptată la utilizarea substanţelor care afectează stratul de ozon, impunându-se găsirea unor soluţii acceptabile pentru înlocuirea tehnologiilor vechi, poluatoare, cu altele noi, în deplină siguranţă pentru sănătatea omului şi a mediului.

 

Lupta împotriva distrugerii stratului de ozon a făcut progrese importante. Efortul umanităţii pentru refacerea stratului de ozon este un adevărat exemplu de acţiune comună împotriva dezastrelor, arătând cum poate fiecare individ de pe planetă să contribuie la bunăstarea omenirii şi mediului.

 

Ratificând Convenţia şi Protocolul, ţara noastră şi-a asumat angajamentele să respecte şi să îndeplinească prevederile și restricţiile acestor instrumente internaţionale.

 

Prin politica sa de mediu, Republica Moldova s-a aliniat efortului mondial de cooperare pentru un mediu sănătos, adoptând acte legislative în domeniu începând cu anul 1999 şi devenind parte la Convenţia de la Viena pentru protecţia stratului de ozon şi a Protocolului de la Montreal în anul 1996 prin Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr. 966-XIII din 24. 07. 1996.

 

În general, Republica Moldova nu produce substanțe care diminuează stratul de ozon. Consumul se bazează numai pe importul acestor substanțe.

 

Compușii care provoacă o epuizare semnificativă a ozonului includ clorofluorocarburi (CFC), tetraclorură de carbon, cloroform metilic, haloni, clorofluorocarburi (HCFC), hidrobromofluorocarburi (HBFC) și bromură de metil.

 

Aceste substanțe sunt folosite ca solvenți, agenți de răcire, agenți de suflare a spumei, agenți de degresare, propulsori de aerosoli, stingătoare de incendiu (haloni) și pesticide agricole (bromură de metil). Pe lângă aceasta, anumite Substanţe care Distrug Stratul de Ozon sunt, de asemenea, gaze cu potențial efect de seră.

 

În Republica Moldova acțiunile naționale pentru protecția stratului de ozon în perioada observată anilor 1990-2018 au dus la eliminarea a aproape 99% din consumul total de Substanțe care Distrug Stratul de Ozon.

 

Conform prevederilor Regulamentului cu privire la stabilirea mecanismului de repartizare a contingentelor anuale pentru importul hidroclorofluorocarburilor halogenate, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 589 din 21 iunie 2018, repartizarea contingentelor anuale pentru importul hidroclorofluorocarburilor halogenate agenților economici se efectuează de către Comisia de repartizare a contingentelor anuale pentru importul hidroclorofluorocarburilor halogenate.

 

Comisia se întrunește în ședință o dată pe an, până la data de 20 ianuarie a anului în curs, în scopul examinării cererilor de repartizare a contingentelor anuale pentru importul hidroclorofluorocarburilor halogenate.

 

Evidența deciziilor se face prin Registrul de evidenţă a contingentelor anuale pentru importul hidroclorofluorocarburilor halogenate repartizate, ţinut de secretarul Comisiei.

 

Conform Legii nr. 852 din 14.02.2002 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la regimul comercial şi reglementarea utilizării hidrocarburilor halogenate care distrug stratul de ozon, pentru obţinerea autorizației, solicitantul depune, fie pe suport de hârtie, la sediul autorității emitente (Agenția de Mediu), fie în format electronic, prin intermediul ghișeului unic electronic de solicitare a actelor permisive

 

Agenția de Mediu ține Registrul cererilor de solicitare a autorizațiilor, precum și Registrul autorizațiilor eliberate, asigurând accesul public, inclusiv prin intermediul rețelei internet, la datele din registrele menționate, cu respectarea rigorilor prevăzute de legislația privind protecția datelor cu caracter personal.

 

Serviciul Vamal, în comun cu Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, determină punctele vamale prin care se va efectua trecerea substanţelor chimice care distrug stratul de ozon, a echipamentului şi produselor ce conţin asemenea substanţe.

 

Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului comunică, în cel mai scurt timp, organelor vamale informaţia cu  privire la agenţii economici cărora  li s-au eliberat autorizaţii pentru importul, exportul sau reexportul mărfurilor respective.

 

 

Rolul stratului de ozon

Stratul de ozon stratosferic este situat la înălţimea de 40 km și, reţinând radiaţiile ultraviolete dăunătoare, este indispensabil vieţii pe pământ. Acest fapt a fost definit de Convenţia de la Viena ca fiind ”stratul de ozon atmosferic de deasupra stratului limită planetar”. Viaţa pe pământ a fost în siguranţă pentru mii de ani datorită acestui strat protector al atmosferei, care constituie un filtru natural ce absoarbe cea mai mare parte a radiaţiilor ultraviolete, periculoase pentru organismele vii. Dacă stratul de ozon stratosferic ar dispărea, radiaţia ultravioletă ar  steriliza suprafaţa globului, anihilând aproape întreaga viaţă terestră. Fenomenul epuizării stratului de ozon duce la scăderea eficacității sistemului imunitar, cu apariția infecțiilor, a cancerului de piele, a cataractelor și orbirii, arsuri grave în zonele expuse la soare, reducerea culturilor și implicit a cantității de hrană, ca urmare a micșorării frunzelor la plante, distrugerea vieții marine, a planctonului, precum și degradarea unui număr impunător de materiale plastice utilizate în construcție, vopsele, ambalare etc.

 

Când ne creăm condiții confortabile pentru viața cotidiană, folosind diferite echipamente și produse, să ne familiarizăm cu conținutul lor chimic, acțiunea asupra mediului înconjurător, astfel să ne putem bucura de eficința SCUTULUI PROTECTOR atât generațiile prezente, cât și cele viitoare.