Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului

Agenția de Mediu

A A A

Ziua Mondială a Apei

Published on: Sun, 03/22/2020 - 10:27
Press Release Type: 

Conform iniţiativei lansate în cadrul Conferinţei Naţiunilor Unite pentru Mediu şi Dezvoltare (a.1992, Rio de Janeiro), pe data de 22 martie este marcată Ziua Mondială a Apei.

 

În anul curent Ziua Mondială a Apei se desfăşoară sub genericul ,,Apa și schimbările climatice”, despre modul în care cele două sunt legate în mod inextricabil.

 

Apa este un bun comun universal esențial pentru viață, pentru generațiile prezente și viitoare. Creșterea necesităților noastre în apă, combinată cu efectele schimbărilor climatice amenință direct rezervele disponibile de apă dulce.

 

Astăzi, efectele schimbărilor climatice încep să fie resimțite și consecințele lor sunt din ce în ce mai vizibile în viața de zi cu zi. Frecvența inundațiilor, a secetei, ridicarea nivelului mării, topirea accelerată a ghețarilor sunt fenomene care se manifestă fără ca omul să le poată preveni sau controla. Creșterea aleatorie a acestor fenomene este recunoscută ca fiind rezultatul unui proces complex numit schimbările climatice.

 

Problemele legate de apă în contextul schimbărilor climatice

Accesul la apă și canalizare: potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, o treime din populația globului nu are acces la apă și canalizare. Dezastrele naturale legate de schimbările climatice accentuează aceste inegalități și situația tinde să se agraveze. Accesul la apă și canalizare este, de asemenea, o provocare pentru populațiile europene: multe orașele din sudul Europei încep să cunoască dificultățile pentru alimentarea cu apă potabilă a populației lor. În Republica Moldova, accesul la apă și sanitație este quasi inexistent pentru 60% din populația țării care locuiește în zonele rurale. 75% din populația rurală nu are acces la apă potabilă și numai 10% are acces la sanitație.

 

Agricultura: agricultura este în prezent responsabilă pentru două treimi din consumul de apă din lume, iar previziunile arată că, în 2050, va fi necesară o cantitate de două ori mai mare de produse alimentare decât în prezent. Este evident faptul că în anii următori conflictele pentru apă în agricultură vor deveni mai puternice. Schimbarea practicilor agricole este necesară pentru a garanta securitatea alimentară a celor 9 miliarde de oameni în 2050. În timp ce agricultura este cel mai mare consumator de apă, ea este, de asemenea, cel mai mare poluator.

 

Energia: tot mai multă apă este necesară pentru a produce energia care este soclul dezvoltării societății moderne. În scopul de a evita o criză energetică și alimentară la nivel mondial, reforme politice și noi soluții tehnologice sunt esenţiale pentru a echilibra interacțiunea dintre apă, energie și alimente. Aceste trei sectoare sunt legate în mod inextricabil, în cazul în care sectorul energetic utilizează mai multă apă, atunci rămâne mai puțină pentru producția de alimente.

 

Ecosistemele: mediul de viață al plantelor și animalelor este transformat din cauza utilizării apei de către societatea noastră. Raportul nostru cu ecosistemele trebuie să se schimbe și să evolueze în consecință. Problemele legate de restaurarea și conservarea lor vor deveni probleme majore, deoarece ecosistemele joacă un rol important în schimbările climatice.

 

Sunt identificate cel puțin patru domenii cu provocări majore pentru resursele de apă din cauza schimbărilor climatice. Toate aceste impacte și aspecte sunt de natură să conducă la conflicte legate de utilizarea apei, care se vor intensifica în cazul în care clima nu este reechilibrată în viitorul apropiat.

 

Conform Raportului Național privind Dezvoltarea Umană în Moldova-Schimbarea climei, impactul socio-economic şi politica de adaptare, PNUD, 2009, se preconizează că începând cu anul 2030 lipsa apei va deveni o barieră în calea dezvoltării țării.

 

Impactul schimbării climei, combinat cu insuficienţa apei la nivelul ţării, arată că asigurarea alimentării cu apă în viitor impune o planificare urbană integrată. Dezvoltarea urbană în zonele geografice cu deficit de apă necesită o gestionare atentă din perspectiva accesului limitat la sursele de apă potabilă. Această situaţie afectează în special partea de nord a ţării, în care resursa de apă se află sub stres şi unde există multe localităţi urbane cu densitate mare a populaţiei.

 

În concluzie: Modul de gestionare a apei de către om este un factor care influențează direct clima.