Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului

Agenția de Mediu

A A A

Ziua Mondială a Pădurii

Published on: Sat, 03/21/2020 - 19:05
Press Release Type: 

Ziua Mondială a Pădurii este sărbătorită în întreaga lume de peste 30 de ani, pe data de 21 martie, pentru a reaminti importanţa şi numeroasele beneficii aduse de pădure. Ideea îşi are originea la cea de-a XXIII-a Adunare Generală a Confederaţiei Europene pentru Agricultură din 1971, sprijinită apoi şi de Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimente şi Agricultură (FAO).

 

Pădurea este o componentă a mediului terestru cu cea mai complexă structură. În pădure întâlnim cele mai variate forme de viață. Astfel, plantele sunt reprezentate prin arbori, arbuști și diferite specii ierboase. În pădure se mai întâlnesc ciuperci, licheni, alge, bacterii, o mare diversitate de animale: insecte, moluște, viermi, amfibieni, reptile, păsări și mamifere.

 

Oamenii și marea diversitate biologică din jurul nostru (plante, ciuperci, animale) suntem parte componentă a unei lumi comune. Pădurile, care acoperă circa o treime din uscatul planetei, joacă un rol deosebit în asigurarea necesităților noastre și menținerea vieții.

 

Iată unele dintre funcţiile multiple ale pădurii pentru menţinerea unui mediu sănătos:

Menţinerea echilibrului gazelor în biosferă

Odată cu dezvoltarea progresului tehnico-ştiinţific, creşte şi rolul ecologic al pădurilor mult superior celui de sursă a bunurilor materiale. Este suficient să menţionăm că datorită plantațiilor forestiere se compensează consumul crescând al oxigenului. Putem afirma că ne menţinem doar datorită pădurilor. Un hectar de plantaţii absoarbe bioxidul de carbon expirat de 500 de persoane şi elimină oxigen pentru viaţa a 30 de oameni. Exprimându-ne la figurat, copacii sunt adevărate ,,fabrici verzi” de curăţare a aerului. Arborii de pe un hectar de pădure absorb anual de la 4,6 până la 6,5 tone bioxid de carbon şi elimină 3.5-5 tone oxigen. Pe parcursul vieţii se schimbă şi capacitatea plantaţiilor silvice de purificare a aerului.

 

De exemplu, un hectar de pini în vârstă de 20 de ani absoarbe 9 tone de bioxid de carbon, iar la vârsta de 60 ani – 13 tone. Randamentul pădurilor depinde, de asemenea, de componenţa speciilor. Dacă, de exemplu, egalăm capacitatea de purificare a aerului a unui hectar de brazi cu 100% , apoi productivitatea unui hectar de pini este de 160% , tei- 250% , stejar – 450% , plop- 700% .

 

Rolul igienic al pădurilor

Rolul pădurilor nu se reduce doar la păstrarea echilibrului dintre conţinutul de oxigen, bioxid de carbon şi azot. În procesul de fotosinteză multe specii elimină substanţe chimice foarte active. În aerul de pădure au fost depistate peste 300 de asemenea substanţe. Un hectar de conifere elimină pînă la 5 kg de substanţe chimice cu însuşiri fitoncide, care nimicesc microbii provocatori de boli şi de dăunători. De exemplu, într-o pădure de pini un metru cub de aer conţine numai 170 de microbi, în una de specii asociate (foioase şi conifere) – 1400, de mesteceni – 1800, într-o pădure de luncă – 634. Nucul, salcâmul, salcia, stejarul, bradul, plopul ş.a. produc cele mai multe fitoncide.

 

Stabilizarea reliefului

Se ştie că cei mai abrubţi versanţi sunt în Codrii Moldovei, însă acolo unde pădurile sunt păstrate procesele de alunecări nu au loc şi invers, acolo unde pădurile au fost distruse şi nimicite – alunecările de teren sunt foarte active. Arborii, datorită volumului considerabil de rădăcini care împânzesc solul la diferite adâncimi, pe de o parte, fixează solul, pe de altă parte – evacuează excesul de apă care provoacă alunecările terenurilor, în care argilele impenetrabile sunt aproape de suprafaţă.

 

Factor determinator al climei

Pădurea nu este un simplu component al mediului înconjurător, dar un sistem ecologic purtător al unei energii colosale, prin care influențează activ asupra biosferei.

Pădurea determină distribuirea depunerilor atmosferice. Majoritatea râurilor şi râuleţelor îşi au izvoarele în inima codrilor şi, odată cu dispariţia pădurilor, dispar izvoarele, râurile. Rolul pădurii este considerabil şi în reglarea microclimei. În pădure gerul din timpul iernii este mai slab, la fel şi arşiţa pe timp de vară, deoarece acestea stăvilesc vânturile. Fâşiile de pădure ameliorează microclima pe terenurile agricole, protejează solurile. În urma acţiunii lor ameliorative, scurgerea apelor de pe suprafaţa versanţilor se reduce de 2-3 ori. Prin urmare, solurile din preajmă absorb cu 40-60 % mai multe depuneri atmosferice, care asigură un spor considerabil al recoltelor.

 

Purificarea sonoră a atmosferei

Vegetaţia forestieră contribuie la atenuarea poluării fonice, îndeplinind rolul de ecran acustic. Coroanele înfrunzite ale arborilor absorb 26% din energia fonică, adică a zgomotului, celelalte 74% fiind reflectate şi dispersate. Pe străzile urbane plantate cu arbori zgomotul e de 5 ori mai slab decât pe cele lipsite de pomi.

 

Rolul decorativ al arborilor

Plantaţiile verzi de pe teritoriul urbei contemporane joacă un rol important în formarea aspectului arhitectural al localităţii, în organizarea şi funcţionarea teritoriilor urbane şi rurale, ameliorează condiţiile igienico-sanitare şi viaţa populaţiei.

 

Importanţa economică

Pădurea este un izvor foarte important de resurse materiale. Este necesar de remarcat faptul că mai mult de 20 de mii de tipuri de mărfuri necesare omului se produc din lemn.

Distrugerea pădurilor duce la: eroziunea solului, inundații și alunecări de teren, creșterea concentrației de bioxid de carbon atmosferic și scăderea concentrației de oxigen, reducerea precipitațiilor prin scăderea cantități de apă din atmosferă rezultată din transpirația plantelor, creșterea frecvenței și intensificarea vânturilor datorită absorbției căldurii de către terenurile defrișate, care generează diferențe de temperatură, dispariția multor specii de plante și animale care populează pădurile.

 

Toate influențele benefice ale pădurii trec de multe ori neobservate, mai ales în regiunile bogate în resurse forestiere. În schimb, atunci când pădurile, din diverse motive, au dispărut sau sunt reduse drastic, rolul şi efectele pozitive ale prezenţei acestora devin evidente, distrugerea lor fiind resimţită la nivelul cadrului general al regiunii.

 

E timpul să constientizăm că pur şi simplu să iubim pădurea e prea puţin.

Ocrotiţi pădurea – garantul sănătăţii generaţiilor viitoare!!!!!!