Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului

Agenția de Mediu

A A A

Ziua Mondială pentru Combaterea Deșertificării și Secetei

Published on: Wed, 06/17/2020 - 10:09
Press Release Type: 

Astăzi, 17 iunie este marcată Ziua Mondială pentru combaterea deșertificării și a secetei. Scopul acestui eveniment este conștientizarea publicului referitor la eforturile internaționale în combaterea deșertificării și a secetei, pentru a reaminti tuturor că atenuarea degradării terenurilor este realizabilă prin implicarea puternică a comunității și cooperarea la toate nivelurile.

 

Pentru prima dată Ziua Mondială pentru combaterea deşertificării şi a secetei a fost marcată cu ocazia împlinirii unui an de la semnarea, la 17 iunie 1994, la Paris, a Convenţiei internaţionale privind lupta împotriva deşertificării. În 1994, Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a declarat, prin Rezoluţia 49/115, data de 17 iunie ca fiind Ziua Mondială pentru combaterea deşertificării şi a secetei.

 

Potrivit Naţiunilor Unite, o treime din suprafaţa planetei este ameninţată cu deşertificarea şi peste un miliard de persoane din aproximativ 100 state sunt expuse efectelor nefaste ale acestui fenomen. Pierderile economice sunt evaluate la circa 42 miliarde dolari anual.

 

Tema Zilei Mondiale pentru combaterea deșertificării și a secetei 2020 se desfășoară sub sloganul „Alimente. Furaje. Fibre” și are ca obiectiv sporirea gradului de educare a oamenilor cu privire la reducerea impactului personal prin schimbarea atitudinilor față de principalul motor al deșertificării și degradării terenurilor: producția și consumul neobosit al umanității.

 

Astăzi, la nivel global peste două miliarde de hectare de terenuri anterior productive sunt degradate. Peste 70% din ecosistemele naturale sunt transformate. Până în 2050 ar putea atinge la 90%. Până în 2030, producerea alimentelor va avea nevoie de încă 300 de milioane de hectare de teren. Până în 2030, se preconizează că industria modei va folosi cu 35% mai multe terenuri - peste 115 milioane de hectare.

 

Producerea alimentelor, furajelor, fibrelor contribuie, de asemenea, la schimbările climatice. Aproximativ un sfert din emisiile de gaze cu efect de seră provin din agricultură, silvicultură și alte utilizări ale terenurilor. Producția de îmbrăcăminte și încălțăminte determină 8% din emisiile globale de gaze cu efect de seră, o cifră prevăzută să crească aproape 50% până în 2030.

 

,,Odată cu urbanizarea, mulți dintre noi s-au îndepărtat de pământ. ,,Alimente. Furaje. Fibre” sunt esențiale pentru viața noastră de zi cu zi, iar cele mai multe sunt cultivate pe terenuri. Cu toate acestea, în această lume digitală, tot ceea ce am menționat mai sus se poate cumpăra cu ușurință în magazine, iar noi, oamenii, în mare parte ignorăm beneficiile oferite de copaci și natură. De Ziua Deșertificării și a Secetei, sperăm să-i facem pe oameni să înțeleagă mai bine legăturile reale dintre ceea ce cumpărăm și pagubele aduse pământului”. - Parcul Chong-Ho, ministru, Serviciul forestier din Coreea.

 

Republica Moldova are un grad sporit de valorificare a solurilor. Terenurile valorificate, folosite în decurs de decenii în agricultură, ca regulă sunt supuse diferitelor procese de degradare, printre care se numără şi deşertificarea.

 

Ponderea majorată a terenurilor arabile în cadrul întregului teritoriu naţional amplifică impactul agenţilor deşertificării: eroziunea de suprafaţă şi liniară, deflaţia şi alunecările de teren, care în consecinţă intensifică dezechilibrul ecologic.

 

Ignorarea principiilor ecologice ale agriculturii contemporane a condus și la scăderea fertilităţii solului.

 

Conform datelor Cadastrului Funciar în 2019 solurile erodate ocupau circa 877 644 ha, inclusiv 504 777 ha – slab erodate, 259 332 ha – moderat erodate și 114 165 ha –puternic erodate. Suprafața solurilor erodate s-a majorat pe parcursul ultimilor 40 de ani cu 283,4 mii ha, avansând cu 7086 ha anual.

 

Nivelul cel mai înalt de erodare a terenurilor agricole este înregistrat în raioanele Călărași (56,1%), Cahul (44,4%), Hâncești (43,7%), Ungheni (43,4%), Nisporeni (43,4%). Pierderile anuale de sol fertil de pe terenurile agricole cauzate de eroziune constituie, după unele date, 26 mln. tone, inclusiv humus – 700 mii tone, azot – 50 mii, fosfor – 34 mii, potasiu – 597 mii tone. În mod indirect acest flagel are și alte consecințe: înnămolirea iazurilor și altor bazine acvatice, poluarea solurilor, a apelor subterane cu produse de uz fitosanitar și fertilizanți, distrugerea căilor de comunicație, construcțiilor hidrotehnice, etc.

 

Teritoriul Republicii Moldova este situat în sud-estul Europei, într-un areal cu insuficienţă de umiditate, cu climă moderat continentală, caracterizat prin ierni blânde şi scurte, cu puţină zăpadă, iar verile calde de lungă durată, cu cantităţi reduse de precipitaţii.

 

Specialiștii apreciază că secetele și fenomenele generate de acestea sunt cauzate atât de modificări în circulația generală a atmosferei, determinate de manifestarea efectului de seră cât și de anumite cauze antropice, datorată utilizării iraționale a terenurilor, defrișărilor sau modificărilor de peisaj cu efecte negative asupra bilanțului apei.

 

Deşertificarea şi seceta afectează dezvoltarea durabilă, prin interrelaţiile lor cu probleme sociale importante, cun sunt: sărăcia, situaţia precară a sănătăţii şi insuficiența hranei, lipsa securităţii alimentare şi cele ce decurg din migrarea, strămutarea persoanelor şi dinamica demografică.

 

Pe măsură ce populația globului este în creștere, există o cerere mult mai mare de terenuri pentru producerea produselor alimentare, furajelor și fibrelor pentru îmbrăcăminte, iar aceasta are ca rezultat final transformarea și degradarea terenurilor în rate nestăpânite, dăunând ecosistemelor și biodiversității. A avea suficiente terenuri productive pentru satisfacerea cerințelor a zece miliarde de oameni până în 2050, necesită schimbarea stilului de viață în prezent.

 

,,Dacă continuăm să producem și să consumăm ca de obicei, capacitatea planetei de a susține viața va fi limitată. Cu toții trebuie să facem alegeri mai bune despre ceea ce mâncăm și ce purtăm pentru a ajuta la protejarea și restaurarea pământului. ” - Ibrahim Thiaw, secretar executiv al Convenției ONU pentru combaterea deșertificării.

 

Pentru a face față acestor hazarde este necesară consolidarea măsurilor de prevenire şi de gestionare a situaţiilor de secetă, incluzând planuri de intervenţie în caz de secetă, la nivel local, naţional, subregional şi regional, care iau în considerare prognozele climatice sezoniere şi anuale.