Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului

Agenția de Mediu

A A A

Impactul asupra mediului a alimentelor produse, consumate şi neconsumate

Published on: Tue, 08/20/2019 - 15:23
Press Release Type: 

Înainte de a ajunge în farfuriile noastre, alimentele trebuie produse, prelucrate, ambalate, transportate şi distribuite. În fiecare etapă se utilizează resurse şi se produc mai multe deşeuri şi mai multă poluare.

Bogaţi sau săraci, tineri sau bătrîni, cu toţii avem nevoie de alimente. Peste 4 miliarde de oameni depind de trei tipuri de culturi de bază — orez, porumb și grîu.Aceste trei culturi ne furnizează două treimi din consumul nostru de energie. Dat fiind că există peste 50 000 de specii de plante comestibile, meniul nostru zilnic pare de fapt foarte simplu, numai cîteva sute de specii contribuind la aportul de alimente.

 

Privind către viitor, ne dăm seama că hrana reprezintă o mare îngrijorare la nivel mondial. În 2050, avînd aceeași planetă, va trebui să hrănim de trei ori mai mulți oameni decît cu un secol în urmă.

Alegerile pe care le facem în ceea ce privește producția și consumul de alimente au deja consecințe directe sau indirecte asupra climei, utilizării resurselor, cum ar fi apa și solul, dar, totodată, și asupra capacității oamenilor de a se hrăni și de a avea un trăi decent.

La schimbările climatice se adaugă presiunile exercitate asupra siguranţei alimentelor, iar unele regiuni simt tensiunea mai mult decît altele. Seceta, incendiile sau inundaţiile îngreunează în mod direct capacitatea de producţie. Din păcate, schimbările climatice afectează deseori ţările care sunt mai vulnerabile și care este posibil să nu aibă mijloacele de adaptare.

Producerea alimentelor:

- contribuie mai mult la încălzirea globală decît toate mașinile, avioanele și trenurile luate la un loc;

- utilizează 70% din cantitatea de apă potabilă și conduce la scăderea drastică a calității apei din cauza pesticidelor şi a folosirii fertilizanților;

- accelerează pierderea biodiversității;

- reprezintă unul dintre motoarele defrișării și deșertificării.

O cantitate semnificativă de alimente se elimină ca deșeuri, mai ales în ţările dezvoltate, iar aceasta înseamnă și eliminarea resurselor utilizate pentru producerea alimentelor.

Numai în Uniunea Europeană 90 de milioane de tone de alimente sau 180 de kg pe persoană sunt eliminate ca deșeuri în fiecare an, o mare parte din aceste alimente fiind încă potrivite pentru consumul uman.

Aproximativ o treime din alimentele produse la nivel global se pierd sau se aruncă.

În total, aceasta înseamnă că 1,3 miliarde de tone de alimente nu sunt consumate anual. Luate împreună, aceste deşeuri alimentare produc 3,6 gigatone de dioxid de carbon, potrivit estimărilor FAO.

Incredibil este faptul că risipa alimentară se produce în țările industrializate ce însumează doar 15% din populația de pe glob, dar consumă majoritatea resurselor din lume.

 

Risipa alimentară se datoreaza mai multor factori, cei mai importanți fiind:

 

- lipsa timpului – societatea este din ce mai ocupată, de cele mai multe ori preferînd efectiv să meargă mai rar la cumpărături și să stocheze hrana;

 

- varietatea de produse de pe piață – trăim într-o societate în care imaginea produsului vinde, iar pe fondul curiozității preferăm să cumpărăm același produs de la mărci diferite numai sub pretextul de a-l încerca;

- oferte promoționale– întîlnim din ce în ce mai des așa numitele produse promoționale, destul de tentante cei drept, de tipul celor 2×1 care ne îndeamnă să cumpărăm un număr mai mare de produse.

Iată unele surse de generare a deșeurilor alimentare.

 

- Fabricarea – produse secundare, precum carcase de oase rezultate din producția de carne, etc.; produse deformate, deteriorate; supraproducție.

- Servicii alimentare – incapacitatea de a oferi porții de diverse dimensiuni sau interdicția de a lua acasă resturile; neonorarea preferințelor clienților; dificultatea de anticipare a cererii; produsele pe care magazinele nu le vînd și le aruncă; ce risipesc restaurantele și hotelurile.

- Comerț cu ridicată sau cu amănuntul – schimbări de temperatură; standarde estetice; defecte de ambalare, stocuri excedentare.

- Gospodării – cumpărături excesive; depozitarea necorespunzătoare; confuzie privind etichetele; eliminarea unor părți ale alimentelor (coji de cartof, mere, pîine, etc.).

 

Modalități de a reduce impactul deşeurilor asupra mediului:

- Prevenirea producerii de deșeuri încă din momentul cumpărării;

- Cumpărarea doar produselor necesare,

- Donarea lucurilor de care nu avem nevoie altor persoane.

- Sortarea, reciclareași compostarea deșeurilor.

 

Deșeurile alimentare se produc în fiecare fază a lanţului de producţie și de aprovizionare, precum și în faza de consum. O parte din deșeurile alimentare sunt produse în urma aplicării legilor, care sunt deseori implementate pentru a proteja sănătatea umană. O altă parte poate fi legată de preferinţele și obiceiurile consumatorului. Toate fazele și motivele diferite trebuie să fie analizate și stabilite drept necesare pentru a reduce deșeurile alimentare.

Care este soluția cea mai bună pentru risipa de alimente și tot impactul său asupra mediului, climatului și oamenilor?

Pur și simplu de a nu risipi!

Conștientizarea problemei deşeurilor alimentare a crescut, totuși este nevoie de o implicare mai mare pentru a transforma intenția în acțiuni concrete, de la nivel individual la nivel global.