Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului

Agenția de Mediu

A A A

Mecanisme economice de mediu

Instrumente economice de mediu utilizate în Republica Moldova

 

 

Activităţile economice antrenează diferite tipuri de presiune asupra mediului dintre care vom enumera:

a) cererea (materii prime, energie, bunuri intermediare etc.);

b) emisii de poluanți și formare a deşeurilor;

c) ocuparea spaţiilor naturale de şosele, depozite, construcții, etc.

 

Aceste presiuni trebuie să fie într-o anumită măsură atenuate prin sisteme şi mecanisme de absorbţie (asimilarea deşeurilor, absorbţia poluării), dar şi prin proceduri de regenerare a mediului. Dacă presiunile sunt mai mari decît capacitatea de absorbţie, ele provoacă modificări ale mediului, iar orice modificare antrenează o diminuare a capacităţii mediului de a satisface nevoile şi putem vorbi de degradarea mediului.

 

Astfel, obiectivele politicii de mediu sunt orientate spre fundamentarea, elaborarea şi aplicarea unor instrumente şi programe prin care să se stimuleze preocupările agenţilor economici şi a autorităţilor publice locale pentru prevenirea sau limitarea dezechilibrelor ecologice, pentru implicarea lor în acţiuni de protecţie a mediului, complementar cadrului legislativ existent. Aceste instrumente sunt menite să realizeze consolidarea legăturilor pozitive dintre dezvoltare şi mediu şi să rupă legăturile negative dintre creşterea economică şi deteriorarea mediului. În acest sens, se constată dezvoltarea a trei tipuri de instrumente ale politicii de mediu: măsuri legislative, tehnice şi instrumente economice.

 

Instrumentele economice, sau instrumentele bazate pe legile pieţei, creează stimulente care încurajează competiţia prin implementarea celor mai bune tehnologii, care conduc la îmbunătăţirea performanţelor de mediu, astfel încât să se ajungă la satisfacerea intereselor societăţii, respectiv la reducerea poluării.
Prin introducerea instrumentelor economice de mediu se urmăreşte să se modifice modul de producţie şi obiceiurile consumatorilor, în sensul favorizării dezvoltării unei atitudini responsabile faţă de mediu.

 

Instrumentele economice de mediu sunt de doua tipuri:

-        coercitive (de constrîngere)- se refera la taxe, penalități sau alte forme prin care se urmărește conformarea cu legislaţia în vigoare;

-        stimulative – se referă la subvenții, împrumuturi sau alte mecanisme de stimulare a consumatorilor şi producătorilor în vederea schimbării comportamentului față de mediu și la creşterea veniturilor pentru investiţii de mediu.

 

 

În prezent, în multe țări cu economie în tranziţie sau în curs de dezvoltare se aplică 19 tipuri de instrumente economice de mediu, clasificate în cîteva subdomenii:

 

Drepturi de proprietate:

1)    schimbări în proprietate, acordare de drepturi de folosinţă și dezvoltarea acestora.

Crearea pieţei:
      2) permise de emisie negociabile.

Responsabilitate:
      3) mecanisme de responsabilitate extinsă a producătorilor:

 

Sisteme de taxare:
     4) taxe pe efluent
     5) taxe pe utilizare
     6) taxe pe produs
     7)  taxe administrative
     8)  taxe pe impact
     9) taxe pentru acces la resurse

 

Instrumente fiscale:
     10) taxe de poluare
     11) taxe pentru intrare
     12) taxe de import
     13) sprijin financiar în introducerea tehnologiilor noi
     14) subvenţii pentru cercetarea de mediu și cheltuieli de dezvoltare

 

Sisteme de depozitare – refinanțare:
     15) scheme depozit – refinanțare pentru încurajarea reciclării
     16) performanțe de mediu, cheltuieli de reconstrucţie ecologică
Instrumente financiare:
     17) subvenţii financiare;
     18) împrumuturi cu dobânzi mici si împrumuturi nerambursabile
     19) fonduri sectoriale.

 

Instrumentele economice utilizate pentru protecţia mediului şi pentru promovarea unei mai bune gospodăriri a resurselor naturale implementate într-o țară alcătuiesc „Sistemul Fiscal de Mediu” al acesteia.

Sistemul Fiscal de Mediu al Republicii Moldova se bazează pe punerea în aplicare a principiului „poluatorul plăteşte” şi a principiului „responsabilitatea extinsă a producătorului”, prin convingerea consumatorilor, producătorilor şi a generatorilor de poluanți și deşeuri, să adopte un comportament compatibil cu cerinţele de mediu.

Dintre instrumentele economice de mediu menționate mai sus, în Republica Moldova se utilizează următoarele:

1)     taxele pentru utilizarea resurselor naturale,

2)     plățile pentru poluarea mediului;

3)     taxele pentru mărfurile care în procesul utilizării cauzează poluarea mediului,

4)     mecanisme de responsabilitate extinsă a producătorului;

5)     fondul ecologic național.

 

 

I. Sistemul de taxe pentru utilizarea resurselor naturale

 

Este reglementat de Codul Fiscal al Republicii Moldova Nr. 67 din 05.05.2005, Titlul III și include:

1)    taxa pentru apă;

2)    taxa pentru efectuarea prospecţiunilor geologice;

3)    taxa pentru efectuarea explorărilor geologice;

4)    taxa pentru extragerea mineralelor utile;

5)    taxa pentru folosirea spaţiilor subterane în scopul construcţiei obiectivelor subterane, altele decît cele destinate extracţiei mineralelor utile;

6)    taxa pentru exploatarea construcţiilor subterane în scopul desfăşurării activităţii de întreprinzător, altele decît cele destinate extracţiei mineralelor utile;

7)    taxa pentru lemnul eliberat pe picior.

 

 

Taxa pentru apătaxă aplicată persoanelor juridice şi fizice înregistrate în calitate de întreprinzători, care extrag apă din fondul apelor şi cele care utilizează apa la hidrocentrale și se achită pentru volumul de apă extras din fondul apelor (cu excepţia  celui  pentru care nu se aplică taxa pentru apă) sau utilizat de hidrocentrale. Mărimea taxei este stabilită după cum urmează:

1)    pentru fiecare 1 m3 de apă extrasă din fondul apelor – 0,3 lei;

2)    pentru fiecare 1 m3 de apă minerală naturală  extrasă, de altă apă extrasă destinată  îmbutelierii – 16 lei;

3)    pentru fiecare 10 m3 de apă utilizată de  hidrocentrale  – 0,06 lei.

Taxa se calculează de sine stătător de către plătitori, conform datelor contoarelor sau, în lipsa acestora, conform normelor de extragere şi/sau utilizare și se achită în bugetul unităţii administrativ-teritoriale  pînă în ultima zi a lunii următoare trimestrului de gestiune. Taxa pentru apă nu se aplică pentru:

1)    apa extrasă din subsol concomitent cu minereurile utile sau extrasă pentru prevenirea (lichidarea) acţiunii dăunătoare a acestor ape;

2)    apa extrasă şi livrată populaţiei, autorităţilor publice şi instituţiilor finanţate de la bugetele de toate nivelurile;

3)    apa extrasă pentru stingerea incendiilor sau livrată pentru aceste scopuri; 

4)    apa extrasă de întreprinderile societăţilor orbilor, surzilor, invalizilor şi instituţiile medico-sanitare publice sau livrată acestora;

5)    apa extrasă de întreprinderile din cadrul sistemului  penitenciar sau livrată acestora.

 

Taxa pentru efectuarea prospecţiunilor geologice – taxă aplicată persoanelor juridice şi fizice, care efectuează prospecţiuni geologice, cu excepţia instituţiilor finanţate din bugetele de toate nivelurile. Cota taxei pentru efectuarea prospecţiunilor geologice se stabileşte în mărime de 2% din valoarea contractuală (de deviz) a lucrărilor. Taxa se calculează de plătitor de sine stătător şi se achită integral la bugetul unităţii administrativ-teritoriale pînă la începerea lucrărilor de prospecţiuni geologice.

 

Taxa pentru efectuarea explorărilor geologice - taxă aplicată persoanelor juridice şi fizice, care efectuează explorări geologice, cu excepţia instituţiilor finanţate din bugetele de toate nivelurile. Cota taxei pentru efectuarea explorărilor geologice se stabileşte în mărime de 5% din valoarea contractuală (de deviz) a lucrărilor. Taxa se calculează de către plătitor de sine stătător şi se achită integral la bugetul unităţii administrativ-teritoriale pînă la începerea lucrărilor de explorări geologice. Nu se percepe taxă pentru prospecţiunile de explorare efectuate în limitele perimetrului minier al întreprinderii de extracţie minieră în funcţiune.

 

Taxa pentru extragerea mineralelor utile - taxă aplicată persoanelor juridice şi fizice, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, înregistrate în calitate de întreprinzător, care efectuează extragerea mineralelor utile. Mărimea taxei variază în funcție de tipul de mineral și constituie de la 6% la 20 % din costul mineralelor utile extrase. Taxa se calculează de plătitor de sine stătător şi se achită la bugetul unităţii administrativ-teritoriale pentru fiecare trimestru separat. Se scutesc de taxă întreprinderile din cadrul sistemului penitenciar.

 

Taxa pentru folosirea spaţiilor subterane în scopul construcţiei obiectivelor subterane, altele decît cele destinate extracţiei mineralelor utile -  taxă aplicată persoanelor juridice şi fizice, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, înregistrate în calitate de întreprinzător care realizează lucrări de construcţie a obiectivelor subterane în spaţii subterane. Cota taxei se stabileşte în mărime de 3% din valoarea contractuală (de deviz) a lucrărilor de construcţie a obiectivului. Taxa se calculează de către plătitor de sine stătător şi se achită integral la bugetul unităţii administrativ-teritoriale pînă la începerea lucrărilor de construcţie. Se scutesc de taxă întreprinderile din cadrul sistemului penitenciar şi întreprinderile ce reprezintă o valoare ştiinţifică, culturală şi educaţională deosebită, a căror listă se aprobă de Guvern.

    


Taxa pentru exploatarea construcţiilor subterane în scopul desfăşurării activităţii de întreprinzător, altele decît cele destinate extracţiei mineralelor utile - taxă aplicată persoanelor juridice şi fizice, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, înregistrate în calitate de întreprinzător care exploatează construcţiile subterane în scopul desfăşurării activităţii de întreprinzător. Cota taxei se stabileşte în mărime de 0,2% din valoarea de bilanţ a construcţiei subterane. Taxa se calculează de către plătitori de sine stătător şi se achită la bugetul unităţii administrativ-teritoriale pentru fiecare trimestru separat, pe parcursul întregii perioade de exploatare a construcţiilor. Se scutesc de taxă întreprinderile din cadrul sistemului penitenciar şi întreprinderile ce reprezintă o valoare ştiinţifică, culturală şi educaţională deosebită, lista cărora se aprobă de Guvern.

 


Taxa pentru lemnul eliberat pe picior – taxă aplicată beneficiarilor forestieri persoane juridice şi fizice, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare şi beneficiarilor forestieri persoane fizice rezidente care nu practică activitate de întreprinzător pentru lemnul eliberat din pădurile din cadrul fondului forestier, precum şi din vegetaţia forestieră din afara acestuia. Cotele taxei se stabilesc în funcţie de specia forestieră, grupa materialului lemnos şi destinaţia lemnului eliberat pe picior, și variază între 2 lei și 52 lei pentru 1m3 de lemn. Beneficiarii forestieri calculează de sine stătător taxa şi o achită în bugetul unităţii administrativ-teritoriale  pînă în ultima zi a lunii următoare trimestrului de gestiune. Taxa pentru lemnul eliberat pe picior nu se aplică în cazul în care acesta a fost recoltat de către întreprinderile silvice la efectuarea tăierilor de reconstrucţie ecologică, a celor de conservare şi a celor de produse secundare, la efectuarea amenajamentului silvic, a lucrărilor de cercetare şi de proiectare pentru necesităţile gospodăriei silvice, de lichidare a efectelor calamităţilor naturale, precum şi a altor lucrări silvice legate de îngrijirea pădurilor.

 

II. Sistemul de plăți pentru poluarea mediului

Este reglementat de Legea nr. 1540/1998 privind plata pentru poluarea mediului (art. 6, 9 și 10) și include:

1)    plata pentru emisiile de poluanți ale surselor staționare în aerul atmosferic;

2)    plata pentru deversări de poluanți cu ape uzate:

-        în resursele de apă și sistemele de canalizare,

-        în rezervoare receptoare, cîmpuri de filtrație, colectoarele canalelor de scurgere pentru must de dejecții animaliere,

-        cu evacuările de apă din bazinele piscicole și cu scurgerile din averse de pe teritoriul întreprinderilor (ape meteorice),

3)    plata pentru depozitarea deșeurilor în amplasamente autorizate (depozite de deșeuri).

Subiecții impunerii plăților pentru poluarea mediului sunt persoanele fizice și juridice care desfășoară activitate de întreprinzător, a căror activitate economică generează emisii de poluanți în aer, deversări de poluanți în ape, precum și operatorii depozitelor de deșeuri.

 

Plățile pentru poluarea mediului se calculează de sine stătător de către poluatori și se achită la bugetul de stat anual, pînă la data de 25 a lunii februarie a anului următor de gestiune, cu prezentarea Dării de seamă respective Serviciului Fiscal de Stat. Formularul și modul de completare a dării de seamă către Serviciul Fiscal de Stat privind plata pentru poluare pentru emisiile și deversările de poluanți și depozitarea deșeurilor (Formularul EMPOLDEP19) sunt aprobate prin ordinul ministerului agriculturii, dezvoltării regionale și mediului nr. 15 din 22.01.2019 (http://mediu.gov.md/sites/default/files/document/attachments/Ordin%20MADRM%20nr.%2015%20din%2022.01.2019%20EMPOLDEP%2019.pdf).

Evidenţa obligaţiilor şi urmărirea restanţelor la plăţile pentru poluarea mediului sînt exercitate de către Serviciul Fiscal de Stat. Funcţia de control asupra corectitudinii calculului şi plenitudinii virării la buget a plăţilor pentru poluarea mediului este exercitată de către inspecțiile pentru protecția mediului.

 

 

Plata pentru emisiile de poluanți ale surselor staționare în aerul atmosfericse percepe de la persoanele fizice și juridice care desfășoară activitate de întreprinzător, dețin Autorizația pentru emisia poluanților în atmosferă de la sursele fixe și a căror activitate economică generează emisii de poluanți în aer:

a)    în limitele normativelor stabilite;

b)    cu depăşirea normativelor stabilite.

Subiecții care desfășoară una sau mai multe activități menlionate în Anexa nr. 1 la Regulamentul privind Registrul național al emisiilor și al transferului de poluanți, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 373 din 24 aprilie 2018, de asemenea cad sub incidența plății pentru poluarea mediului.

Limitele normativelor de emisie (ELA) a poluanţilor de la sursele staţionare se stabilesc în Autorizaţiile pentru emisia poluanţilor în atmosferă de la sursele staționare, eliberate de Agenția de Mediu, pentru fiecare indice de poluare în parte.

Normativele de plată pentru emisiile poluanților de la sursele staționare se stabilesc, în funcție de localități și constituie:

1)    mun. Chișinău și mun. Bălți  - 18 lei pentru o tonă convențională;

2)    celelalte localități (inclusiv din UTA Găgăuzia) – 14,4 lei pentru o tonă convențională.

Plata pentru emisiile poluanţilor de la sursele staționare în aerul atmosferic se determină, pentru fiecare indice de poluare în parte, ca produsul dintre normativul plăţii și cantitatea reală a poluantului emis, în tone convenţionale. În cazul depășirii normativelor stabilite se aplică un coeficient de multiplicare a depășirii reale a concentrației față de cea normativă.

 

 

Plata pentru deversările de poluanţi cu apele uzate se percepe de la persoanele fizice și juridice care desfășoară activitate de întreprinzător, care admit deversări de poluanți:

1)    în resursele de apă (rîuri, lacuri, orizonturi acvifere subterane) și sistemele de canalizare (în limitele normativelor stabilite și cu depășirea normativelor stabilite),

2)    în rezervoare receptoare, cîmpuri de filtrație, colectoarele canalelor de scurgere pentru must de dejecții animaliere,

3)    cu evacuările de apă din obiectivele acvatice piscicole și cu scurgerile din averse de pe teritoriul întreprinderilor (ape meteorice).

Se consideră deversări de poluanți cu apele uzate, cele care sunt evacuate în  resursele de apă de suprafaţă, în sistemele de canalizare, în canalele de desecare a terenurilor agricole şi alte obiecte, în rezervoarele-receptoare, în cîmpurile de filtraţie, în acumulatoarele de dejecţii animaliere ale complexelor zootehnice şi altele.

Valorile concentraţiilor maxim admisibile (CMA) ale substanţelor poluante cu apele uzate evacuate în sistemul de canalizare se stabilesc pentru fiecare poluator în parte de către operatori, reieșind din prevedrile Regulamentului privind cerinţele de colectare, epurare şi deversare a apelor uzate în sistemul de canalizare şi/sau în emisaruri pentru localităţile urbane şi rurale, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 950 din 25 noiembrie 2013.

 

Valorile-limită admisibile de deversări (DLA) de poluanțicuapele uzate în resursele de apă se stabilesc în Autorizaţiile de mediu pentru folosinţa specială a apei, eliberate de Agenția de Mediu, pentru fiecare indice de poluare în parte.

Normativele de plată pentru deversările de poluanți cu ape uzate în resursele de apă și în sistemele de canalizare se stabilesc în funcție de localități și constituie:

1)    mun. Chișinău și mun. Bălți  - 234 lei pentru o tonă convențională;

2)    celelalte localități (inclusiv din UTA Găgăuzia) – 198 lei pentru o tonă convențională.

Plata pentru deversările poluanţilor cu apele uzate în resursele de apă și în sistemele de canalizare se determină pentru fiecare indice de poluare în parte, ca produsul între normativul plăţii şi masa reală a poluanţilor, calculată în tone convenționale. În cazul depășirii normativelor stabilite se aplică un coeficient de multiplicare a depășirii reale a concentrației față de cea normativă.

 

 

Plata pentru poluare în cazul depozitării deşeurilor se percepe de la persoanele fizice și juridice care desfășoară activitate de întreprinzător, utilizatori de terenuri pentru depozitarea deșeurilor valorificabile și operatori ai depozitelor de deșeuri și se aplică în cazul depozitării deșeurilor în amplasamente autorizate (depozite de deșeuri).

     Depozitarea deșeurilor în amplasamente autorizate este permisă doar în cazul deținerii Autorizației de mediu pentru gestionarea deșeurilor. Plata pentru depozitarea deșeurilor în amplasamente autorizate se determină ca produs între normativul plăţii şi masa, în tone, a deşeurilor depozitate pe parcursul unui an. Normativul plății se stabilește în funcție de gradul de periculozitate a deșeurilor depozitate, care se determină ținînd cont de proprietățile deșeurilor specificate în anexa nr. 3 la Legea nr. 209/2016 privind deșeurile.

 

 

III. Taxa pentru mărfurile, care în procesul utilizării cauzează poluarea mediului.

Este reglementată de Legea nr. 1540/1998 privind plata pentru poluarea mediului (art. 11) și se aplică pentru următoarele categorii de mărfuri:

1)    mărfurile indicate în anexa nr. 8 la Legea nr. 1540/1998;

2)    ambalajul primar din materiale plastice (clasificat la poziţiile tarifare  3923 21 000, 3923 29 şi 3923 30) care conține produse;

3)    ambalajul primar compozit care conține produse;

4)    ambalajul primar din aluminiu (clasificat la poziţia tarifară 7612) care conține produse.

 

Sunt obligați să achite taxa persoanele juridice, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, şi persoanele fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător, sub orice formă stabilită de legislație, care produc, importă sau procură de la persoane fizice și juridice de pe teritoriul Republicii Moldova care nu au relaţii fiscale cu sistemul bugetar al acesteia mărfurile  (indicate mai sus) ce cauzează poluarea mediului în procesul utilizării.

            Cota taxei pentru mărfurile ce cauzează poluarea mediului în procesul utilizării este stabilită în art. 11 și Anexa nr. 8 la Legea nr. 1540/1998 privind plata pentru poluarea mediului.

Taxa pentru mărfurile, care în procesul utilizării cauzează poluarea mediului se calculează de sine stătător de către plătitori și se achită la bugetul de stat lunar, pînă la data de 25 a lunii imediat următoare lunii de gestiune, cu prezentarea Dării de seamă respective Serviciului Fiscal de Stat. Formularul și modul de completare a dării de seamă către Serviciul Fiscal de Stat privind taxa pentru mărfurile, care în procesul utilizării cauzează poluarea mediului (Formularul POLMED 17) sunt aprobate prin ordinul ministerului finanțelor nr. 5 din 11.01.2017 (http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=368717).

Evidenţa obligaţiilor, urmărirea restanţelor și control asupra corectitudinii calculului şi plenitudinii virării la buget a taxelor pentru mărfurile, care în procesul utilizării cauzează poluarea mediului sînt exercitate de către Serviciul Fiscal de Stat.

 

Sunt scutite de taxa pentru mărfurile, care în procesul utilizării cauzează poluarea mediului:

1)    mărfurile importate şi/sau livrate din contul împrumuturilor şi granturilor acordate Guvernului, sau acordate cu garanţie de stat, din contul împrumuturilor acordate de organismele financiare internaţionale (inclusiv din cota-parte a Guvernului), destinate realizării proiectelor respective, precum şi din contul granturilor acordate instituţiilor finanţate de la buget, conform listei aprobate de către Guvern;

2)    mărfurile destinate proiectelor de asistenţă tehnică, realizate pe teritoriul Republicii Moldova de către organizaţiile internaţionale şi ţările donatoare în cadrul tratatelor la care Republica Moldova este parte, conform listei aprobate de către Guvern;

3)    mărfurile destinate acordării de asistenţă în caz de calamitate naturală, de conflict armat şi în alte situaţii excepţionale, precum şi mărfurile primite în calitate de ajutoare umanitare în modul stabilit de către Guvern;

4)    mărfurile și ambalajele destinate exportului;

5)    ambalajul aferent medicamentelor prevăzute de Legea nr. 1409/1997 cu privire la medicamente, precum şi ambalajul aferent dispozitivelor medicale prevăzute de Legea nr. 102/2017 cu privire la dispozitivele medicale;

6)    ambalajul aferent pîinii şi produselor de panificaţie, clasificat la pozițiile tarifare 1901 20 000, 1905 40, 1905 90 300, 1905 90 600 și 1905 90 900, ambalate în ambalajul primar din materiale plastice (clasificat la poziţiile tarifare   3923 21 000, 3923 29 şi 3923 30) și ambalajul primar compozit (clasificat la poziția tarifară 4819 20 000);

7)    mărfurile introduse pe teritoriul vamal al țării de către persoanele fizice și juridice de pe teritoriul Republicii Moldova care nu au relații fiscale cu sistemul bugetar al acesteia, înregistrate la Camera Înregistrării de Stat a Republicii Moldova, cu condiția rămînerii mărfurilor respective pe teritoriul necontrolat de către organele constituționale ale Republicii Moldova;

8)    mărfurile care, în procesul utilizării, cauzează poluarea mediului fabricate pe teritoriul RM și la a căror producere au fost utilizate, în calitate de materie primă și/sau materiale, mărfurile indicate în anexa nr. 8 la Legea nr. 1540/1998;

9)    ambalajul primar din materiale plastice (clasificat la poziţiile tarifare  3923 21 000, 3923 29 şi 3923 30), ambalajul primar compozit (clasificat la poziția tarifară 4819 20 000) sau ambalajul primar din aluminiu (clasificat la poziţia tarifară 7612), cu condiția că ambalajele menționate au fost procurate de la persoane fizice și juridice de pe teritoriul Republicii Moldova, cu excepția celor care nu au relaţii fiscale cu sistemul bugetar al acesteia, sau au fost anterior importate ori au fost fabricate cu utilizarea, în calitate de materie primă și/sau materiale, a mărfurilor indicate în anexa nr. 8 la Legea nr. 1540/1998.

 

 

 

IV. Mecanismul responsabilității extinse a producătorului.

Mecanismul de „responsabilitate extinsă a producătorului” reprezintă totalitatea de obligații impuse producătorilor, fie individual, fie colectiv, pentru recuperarea și valorificarea sau reciclarea produselor scoase din uz, care a fost introdus în Republica Moldova odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 209/2016 privind deșeurile (art. 12). Este un concept nou utilizat în politica de mediu, care acţionează pentru prevenirea poluării şi minimizarea deşeurilor, stimulând producţia curată, bazat pe principiul „poluatorul plăteşte”.

Acest mecanism presupune întreprinderea de către producătorul de produse, în mod obligatoriu, a măsurilor de acceptare a produselor returnate şi a deşeurilor care rămân după utilizarea respectivelor produse, de organizare a sistemelor de colectare şi returnare a acestor produse prin intermediul centrelor comerciale, punctelor de colectare a deşeurilor municipale sau a sistemelor individuale sau colective înfiinţate de ei însuși. Acest lucru încurajează dezvoltarea, producerea şi comercializarea produselor cu utilizări multiple, durabile din punct de vedere tehnic, care după ce au devenit deşeuri, pot să facă obiectul unei valorificări sigure şi al unei eliminări care să nu polueze mediul înconjurător. Principiul responsabilității extinse a producătorului va fi pus în aplicare prin crearea mecanismelor de colectare, reciclare, valorificare, eliminare  prioritar a 5 tipuri de deșeuri: de ambalaje, de echipamente electrice și electronice, de baterii și acumulatoare, de vehicule uzate și de uleiuri uzate. Selectarea acestor tipuri de deșeuri pentru a fi supuse în mod prioritar reglementărilor de responsabilitate extinsă a producătorului se explică prin prezenţa substanţelor periculoase în produsele menţionate, precum mercurul, cadmiul, plumbul, cromul hexavalent, bifenilii polibromuraţi, eterii de difenil polibromuraţi și substanțele ce distrug stratul de ozon.

 

Producătorii (după caz, distribuitorii) de produse supuse reglementărilor de responsabilitate extinsă a producătorului sînt obligaţi:

1)    să asigure etichetarea şi marcarea produselor şi utilizarea simbolurilor care indică faptul că produsul face obiectul unei colectări separate, fiind interzisă eliminarea acestuia;

2)    să asigure organizarea şi funcţionarea sistemelor individuale sau colective de gestionare a respectivelor fluxuri de deșeuri;

3)    să se înregistreze în Sistemul Informațional Automatizat privind Managementul Deșeurilor (SIA MD);

4)    să asigure evidenţa punerii la dispoziție pe piaţă a produselor pe o perioadă de 5 ani, raportînd anual Agenției de Mediu cantitatea de produse puse la dispoziție pe piață în cazul onorării responsabilităţii extinse a producătorului în mod individual. La prezentarea dovezii de membru al unui sistem colectiv, această responsabilitate va fi onorată de către un sistem colectiv;

5)    să deruleze programe educaționale şi de informare/conştientizare privind colectarea şi tratarea produselor ce au devenit deșeuri;

6)    să asigure, în mod individual sau prin intermediul sistemelor colective, realizarea ţintelor de colectare şi reciclare a produselor ce au devenit deşeuri, stabilite de Guvern.

Pînă la moment în Republica Moldova mecanismul de responsabilitate extinsă a producătorului a fost pus în aplicare pentru deșeurile de echipamente electrice și electronice, odată cu intrarea în vigoare a Hotărîrii Guvernului nr. 212 din 07.03.2018. Potrivit acesteia, începînd cu 1 ianuarie 2019 pot introduce pe piață echipamente electrice și electronice numai producătorii înregistrați în Lista producătorilor de produse supuse reglementărilor de responsabilitate extinsă a producătorilor. 

 

În scopul colectării separate a deșeurilor de echipamente electrice și electronice provenite de la gospodăriile particulare, producătorii de comun acord cu autoritățile publice locale ale unităților administrativ-teritoriale organizează colectarea separată și transportul acestora la punctele de colectare fixe și mobile. Cele mai multe puncte de colectare create pînă la moment sunt în mun. Chișinău, iar locația acestora poate fi urmărită pe adresa: https://www.google.com/maps/d/embed?mid=1FErAcDqrVAX9Z8mXyVESUY_0WBitcsgm&ll=47.10949391743486%2C28.972780949288904&z=10

Totodată, autoritățile de mediu au inițiat și dezvoltarea mecanismului de responsabilitate extinsă a producătorului pentru ambalaje, un proiect de act normativ în acest sens fiind în proces de promovare spre aprobare.

 

V. Fondul Ecologic Național

Fondul Ecologic Național (FEN) este un instrument economic, instituit în cadrul bugetului de stat și destinat finanţării  programelor și proiectelor în domeniul protecţiei mediului.Volumul Fondului se aprobă prin legea anuală a bugetului de stat și constituie în anul 2019 circa 300 milioane lei.

Fondul se gestionează de către Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului în baza Regulamentului de administrare a Fondului Ecologic Naţional, aprobat de Guvern. Activitatea FEN este reglementată și de art. 83-86 ale Legii nr. 1515/1993 privind protecția mediului înconjurător.

Din mijloacele financiare ale FEN sunt finanțate proiecte și programe în următoarele domenii:

1)    politici și management în domeniul protecției mediului; 

2)    protecția și gestionarea resurselor de apă;

3)    asigurarea accesului populației la apă potabilă calitativă și sanitație;

4)    protecția aerului atmosferic și a stratului de ozon;

5)    protecția resurselor de sol;

6)     protecția și conservarea biodiversității;

7)    gestionarea resurselor minerale; 

8)    gestionarea deșeurilor și substanțelor chimice;

9)    monitoringul calității mediului;

10)          atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea;

11)          securitatea ecologică;

12)          securitatea biologică;

13)          cercetări științifice în domeniul protecției mediului.

Pot prezenta proiecte pentru concursurile organizate în scopul alocării mijloacelor FEN autorităţile administraţiei publice locale, întreprinderile şi organizaţiile, indiferent de forma lor de proprietate, precum și organizaţiile neguvernamentale.

FEN este administrat de Consiliul de Administrare, constituit din 7 persoane: ministrul agriculturii, dezvoltării regionale și mediului (președinte), secretarul de stat responsabil de domeniul protecției mediului şi resurselor naturale (vicepreședinte), cîte un reprezentant al Ministerului Finanțelor, Ministerului Economiei și Infrastructurii, Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale și Cancelariei de Stat, precum și un reprezentant al organizațiilor neguvernamentale de mediu. Mijloacele fondurilor ecologice se alocă în baza hotărîrii Consiliului de administrare adoptată în şedinţele acestuia.

          Mai multe informații despre FEN pot fi accesate pe adresa: http://www.madrm.gov.md/ro/content/fondul-ecologic-na%C8%9Bional.