Ministerul Mediului a găzduit, astăzi, sesiunea de informare și consultare instituțională „De la monitorizarea hidrobiologică la evaluarea stării ecologice a apelor de suprafață în conformitate cu Directiva-cadru privind apa”.

La sesiune au participat specialiști și factori de decizie din cadrul instituțiilor responsabile de monitorizarea, evaluarea și gestionarea resurselor de apă, precum și reprezentanți ai mediului academic.

Participanții au discutat despre modul în care rezultatele monitorizării pot fi utilizate pentru a evalua mai exact starea râurilor și lacurilor, pentru a identifica sectoarele afectate și pentru a stabili măsurile necesare în vederea protecției și îmbunătățirii stării acestora.

În cadrul discuțiilor a fost evidențiată necesitatea transformării datelor de monitorizare în informații clare privind starea râurilor și lacurilor, presiunile exercitate asupra acestora și măsurile care trebuie întreprinse. Evaluările obținute vor permite identificarea mai exactă a sectoarelor afectate și orientarea măsurilor și investițiilor către zonele care necesită intervenții prioritare.

Secretara de stat a Ministerului Mediului, Victoria Gratii, a subliniat că datele de monitorizare trebuie să sprijine procesul de luare a deciziilor: „Nu colectăm date doar pentru a avea statistici sau pentru a îndeplini o obligație de raportare. Trebuie să transformăm datele de monitorizare în informații clare despre starea râurilor și lacurilor și despre măsurile pe care trebuie să le întreprindem.”

Consolidarea sistemului de monitorizare și evaluare a stării ecologice reprezintă o etapă importantă în procesul de aliniere a Republicii Moldova la cerințele Uniunii Europene în domeniul apei și va contribui la planificarea unor intervenții fundamentate pe informații credibile.

Activitatea a fost organizată în cadrul proiectului PNUD „Sprijinirea autorităților din Republica Moldova în managementul durabil al râului Nistru” – Nistru 2, implementat cu sprijinul financiar al Guvernului Suediei.

Pe mai multe râuri din Republica Moldova au fost realizate lucrări de curățare, adâncire și amenajare a albiilor, iar pe unele sectoare acestea continuă. În perioada 2022-2026, investițiile în aceste proiecte depășesc 68 de milioane de lei.

Lucrările au fost efectuate și pe alocuri se desfășoară pe râurile Răuțel, Botna, Bîc, Răut și Lăpușna, în mai multe raioane ale țării. Intervențiile urmăresc protejarea resurselor de apă și menținerea albiilor râurilor într-o stare corespunzătoare.

Pe râul Răuțel, în raionul Fălești, au fost realizate lucrări de decolmatare și de regularizare pe un sector de 6,5 km, în hotarele UTA Răuțel.

Pe râul Botna, lucrările s-au desfășurat pe mai multe sectoare din raioanele Căușeni și Ialoveni. În raionul Căușeni, albia a fost curățată și adâncită pe o lungime de 6,1 km, iar în perimetrul localităților Zaim, orașul Căușeni, Cîrnățeni, Plop-Știubei și Chircăiești au fost decolmatați  alți 19 km de râu.

În raionul Ialoveni, lucrările pe râul Botna au cuprins un sector de 24 km, în hotarele localităților Ulmu, Văsieni, Ruseștii Noi, Bardar, Pojăreni, Costești, Zâmbreni și Horești, de la lacul de acumulare Costești până la lacul de acumulare Ulmu. Pe un alt sector de 15 km, între lacul de acumulare Costești și lacul de acumulare Răzeni, lucrările continuă în aceleași localități.

Pe râul Bîc, sunt în desfășurare lucrări de curățare și adâncire a albiei pe un sector de 11 km, de la orașul Strășeni până la lacul de acumulare Ghidighici. Lucrările sunt prevăzute pentru perioada 2025-2026.

Pe râul Răut, continuă decolmatarea unui sector de 10,5 km, de la hotarele UTA Băhrinești până la lacul de acumulare Florești. Și aceste lucrări sunt prevăzute pentru perioada 2025-2026.

Pe râul Lăpușna, au fost realizate lucrări de curățare și adâncire a albiei pe un sector de 15 km, de la lacul de acumulare Mingir până la râul Prut.

Lucrările de amenajare și protecție a resurselor de apă vor continua. În perioada următoare sunt planificate noi intervenții pe sectoare ale râurilor Cogîlnic, Lăpușna și Botna, Ciulucul Mare și Tigheci.

Prin aceste proiecte, autoritățile urmăresc să asigure o gestionare mai eficientă a cursurilor de apă și să reducă riscurile de inundații pentru localitățile și terenurile aflate în apropierea râurilor.

Guvernul a aprobat Regulamentul-cadru al serviciului public de salubrizare, care stabilește reguli pentru colectarea și transportarea deșeurilor, curățarea străzilor, deszăpezire, dezinsecție, dezinfecție și deratizare.

Primăriile vor putea adapta serviciile la dimensiunea localității, numărul de locuitori și infrastructura disponibilă. Numărul containerelor și frecvența colectării vor fi stabilite în funcție de necesități, iar operatorii vor trebui să suplimenteze recipientele sau cursele atunci când apar acumulări de deșeuri. 

Colectarea separată va fi extinsă treptat până la 1 iulie 2028. Deșeurile vor putea fi colectate pe cinci categorii: hârtie și carton, sticlă, plastic și metal, biodeșeuri și deșeuri nereciclabile, iar din 1 iulie 2028 sistemul va trebui să asigure cel puțin trei fracțiil. Recipientele vor fi marcate prin culori: albastru pentru hârtie și carton, galben pentru plastic și metal, alb sau verde pentru sticlă, maro pentru biodeșeuri și gri sau negru pentru deșeurile nereciclabile.

Primăriile vor organiza și colectarea mobilierului, saltelelor, textilelor și altor deșeuri voluminoase. Regulamentul oferă soluții și pentru deșeurile care nu pot fi puse în containerele obișnuite. Primăriile vor organiza programe și locuri speciale pentru colectarea mobilierului, saltelelor și altor deșeuri voluminoase, precum și a textilelor. Deșeurile provenite din reparația locuințelor vor fi colectate în containere acoperite și transportate către instalații autorizate de sortare, concasare sau valorificare.

Tarifele vor fi calculate în baza costurilor reale și aprobate de autoritățile competente. Operatorii nu vor putea aplica tarife neaprobate, iar în cazul întreruperii serviciului din cauza condițiilor meteo extreme vor putea fi facturate doar serviciile efectiv prestate. 

Veniturile obținute din valorificarea deșeurilor reciclabile și din sistemele de răspundere extinsă a producătorilor pentru ambalaje vor fi luate în calcul la reducerea facturii sau a taxei de salubrizare pentru populație.

Noul cadru va permite o organizare și monitorizare mai bună a serviciilor, pentru localități mai curate și plăți mai transparente.

În următoarele două săptămâni, debitul de apă eliberat în Nistru spre Republica Moldova va fi de 60 m³/s, față de 75 m³/s în prezent. Deși partea ucraineană a solicitat inițial un debit de 50 m³/s, în urma negocierilor s-a reușit stabilirea unui nivel mai favorabil pentru Republica Moldova. Decizia urmărește conservarea rezervelor de apă în condițiile în care aportul în lacul de acumulare Novodnestrovsk este în scădere, iar nivelul a atins o cota minimă istorică 111.97 m (sistemul baltic). 

Măsura a fost convenită în cadrul unei noi ședințe extraordinare a Comisiei Nistrene, convocată pentru a analiza evoluția regimului hidrologic al râului și perspectivele pentru perioada imediat următoare.

Reducerea temporară a debitului este necesară pentru a gestiona cât mai eficient resursele disponibile și pentru a putea menține, pe o perioadă mai lungă, cantitatea de apă necesară în albia Nistrului.

În paralel, instituțiile responsabile vor urmări îndeaproape nivelurile apei și vor coordona intervențiile cu operatorii de alimentare cu apă și canalizare. O atenție deosebită va fi acordată funcționării stațiilor de captare, astfel încât furnizarea apei potabile către populație să nu fie afectată.

Evoluția din următoarea perioadă va depinde în mare măsură de condițiile meteorologice. Dacă în bazinul Nistrului nu vor cădea precipitații suficiente, rezervele de apă vor continua să scadă. 

În actualele condiții, obiectivul principal este gestionarea prudentă a resurselor Nistrului, fără a pune în pericol alimentarea populației cu apă potabilă.

Ședința Comisiei Nistrene a fost desfășurată cu sprijinul proiectului „Promovarea cooperării transfrontaliere și a managementului integrat al resurselor de apă în bazinul fluviului Nistru prin implementarea Programului Strategic de Acțiune”, finanțat de Fondul Global de Mediu (GEF) și implementat de OSCE și PNUD.

15 mii de locuitori din 11 localități ale raionului Hîncești vor beneficia de servicii de alimentare cu apă potabilă, după ce Guvernul a aprobat transmiterea către Consiliul Raional Hîncești a lucrărilor, serviciilor și bunurilor realizate în cadrul proiectului „Complexul de asigurare cu apă potabilă a satelor din raionul Hîncești. Etapa I – localitățile din lunca râului Prut”.

Bunurile și lucrările, în valoare totală de peste 92 de milioane de lei, sunt transmise cu titlu gratuit din proprietatea statului în proprietatea raionului Hîncești. Odată cu transmiterea infrastructurii, autoritățile vor putea organiza furnizarea serviciilor de alimentare cu apă potabilă către populație. 

De investiție vor beneficia locuitorii din Obileni, Cotul Morii, Leușeni, Sărăteni, Nemțeni, Cățeleni, Ivanovca, Costești, Onești, Strâmbeni și Bujor. 

Sistemul include o rețea de transport și distribuție a apei, stație de tratare a apei, stații de pompare, rezervoare, instalații tehnologice și un sistem automatizat de dirijare și monitorizare.

Proiectul prevede captarea apei din râul Prut și tratarea acesteia prin procese de filtrare și dezinfecție, precum și monitorizarea în timp real a parametrilor de calitate ai apei.

Această decizie va contribui la îmbunătățirea condițiilor de trai și la asigurarea accesului oamenilor la apă potabilă.