Astăzi a avut loc ședința grupurilor de lucru pentru protecția mediului, desfășurată în format de videoconferință, la sediul Misiunii OSCE în Republica Moldova, cu participarea experților din Chișinău și Tiraspol.

În cadrul reuniunii, experții de pe ambele maluri ale Nistru au efectuat un schimb de opinii privind starea actuală a apelor de suprafață ale râului Nistru și ale afluenților săi, inclusiv în contextul riscurilor generate de poluarea cu ape uzate insuficient epurate. În acest sens,  Chișinăul a informat că, urmare a riscurilor regionale generate de atacurile Federației Ruse asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, a fost activat Mecanismul de Protecție Civilă al Uniunii Europene, fiind subliniată importanța cooperării internaționale în gestionarea situațiilor de criză.

Totodată, a fost evidențiată intervenția promptă a României, în calitate de stat vecin, prin acordarea de sprijin sub formă de echipamente, expertiză și implicarea specialiștilor, contribuind la diminuarea impactului asupra mediului și la consolidarea capacităților de răspuns.

Un subiect distinct al discuțiilor a vizat coordonarea măsurilor privind gestionarea resurselor biologice acvatice, inclusiv sincronizarea perioadelor de prohibiție, reglementarea activităților de pescuit și realizarea acțiunilor de populare cu pește, fiind evidențiată importanța unei abordări coordonate și transparente. A fost abordată problematica combaterii braconajului pe obiectivele acvatice, fiind subliniată necesitatea consolidării interacțiunii și asigurării unei reacții prompte la încălcările constatate.

În contextul prevenirii poluării, experții au discutat necesitatea dezvoltării și modernizării infrastructurii de epurare a apelor uzate, inclusiv prin valorificarea oportunităților de cooperare ale Republicii Moldova cu partenerii internaționali pentru implementarea proiectelor relevante pe ambele maluri ale râului Nistru. În același context, Chișinăul și-a exprimat disponibilitatea de a implementa proiecte de mediu pe ambele maluri ale râului Nistru, subliniind, totodată, necesitatea asigurării accesului pe malul stâng al râului, precum și a disponibilității datelor relevante (inclusiv tehnice, privind starea infrastructurii și a fondului forestier) din partea temporar necontrolată a țării, în vederea fundamentării și realizării eficiente a acestor inițiative.

De asemenea, au fost examinate aspecte ce țin de inițierea și organizarea activităților aferente realizării Inventarului Forestier Național pentru perioada 2026–2030, fiind evidențiat rolul acestuia în fundamentarea politicilor de gestionare durabilă a fondului forestier.

În cadrul discuțiilor privind respectarea cadrului legal în domeniul protecției mediului, reprezentanții Chișinăului au reiterat importanța aplicării uniforme a legislației naționale în raport cu toți agenții economici a căror activitate este generatoare de poluanți, precum și necesitatea raportării datelor de mediu în conformitate cu angajamentele internaționale asumate de Republica Moldova.

Experții au manifestat deschidere și au convenit asupra menținerii unui dialog continuu pe marginea subiectelor abordate, în vederea identificării unor soluții practice pentru protecția mediului și asigurarea intereselor cetățenilor de pe ambele maluri ale râului Nistru.

Astăzi, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a anunțat reforma Agenției „Moldsilva”, care prevede reorganizarea modului de administrare a pădurilor. 

Reforma presupune comasarea celor 19 întreprinderi silvice de stat într-o singură entitate: Întreprinderea de Stat „Pădurile Moldovei”. Noua structură va avea o singură persoană juridică, un singur cont bancar la nivel național și va activa prin intermediul a 5 direcții teritoriale, fără statut juridic. 

Potrivit ministrului, această reformă este necesară pentru ca sistemul silvic să nu mai fie împărțit în atât de multe structuri separate, să fie mai eficient de administrat și să funcționeze mai bine la nivelul întregii țări.

,,Nu putem administra pădurile viitorului cu o structură învechită. În prezent, sistemul de administrare a pădurilor este fragmentat în 19 Întreprinderi silvice. Un model divizat, anevoios și greu de gestionat.  În aceste condiții, nu e de mirare ca mai mult de jumătate din Întreprinderi sunt în minus și nu își pot acoperi nici măcar cheltuielile de salarii. De investiții în sectorul silvic - nici nu mai vorbim”, a menționat ministrul. 

Prin reducerea cheltuielilor administrative, reforma va genera economii de peste 70 de milioane de lei anual. Banii economisiți vor fi direcționați către activitățile din teren și către angajații care lucrează direct în pădure și contribuie zi de zi la îngrijirea, protecția și administrarea fondului forestier.

Ministrul a subliniat că reforma nu prevede concedierea pădurarilor actuali. Dimpotrivă, aceasta va crea condiții pentru majorarea salariilor personalului din teren, inclusiv pentru pădurari, ingineri silvici și alte categorii de muncitori din sector. 

,,Activitatea va fi organizată mai eficient: muncitorii vor putea lucra, prin rotație, în mai multe zone, iar tehnica și utilajele vor fi grupate în 3–4 brigăzi mobile, care vor acoperi toată țara, nu doar câteva sute de hectare de teren, cum se întâmplă acum”, a menționat ministrul. 

Reforma va aduce beneficii și pentru cetățeni. Va fi introdus un preț unic la nivel național pentru masa lemnoasă, ceea ce va asigura mai multă claritate și corectitudine în procesul de comercializare. Totodată, vor fi construite 30 de depozite de lemn în întreaga țară, unde masa lemnoasă va fi stocată, comercializată și supravegheată în condiții organizate și transparente. Astfel, oamenii vor putea procura lemn mai ușor, la un preț unic la nivel național, având garanția că fiecare metru cub este luat la evidență. 

Reorganizarea sistemului va permite o delimitare exactă a atribuțiilor, o folosire mai eficientă a tehnicii și utilajelor, precum și o administrare mai bună a resurselor la nivel național.

 ,,După reformă, atribuțiile vor fi clar separate: unii angajați vor asigura paza și vor executa lucrările silvice, iar alții se vor ocupa exclusiv de vânzarea lemnului din depozitele amenajate și supravegheate. Astfel, vom evita situațiile în care lemnul este vândut direct din pădure, în mod necontrolat și fără o evidență clară”, a declarat Gheorghe Hajder. 

Reforma anunțată are drept obiectiv crearea unui sistem silvic mai eficient, mai bine organizat și mai capabil să răspundă necesităților de protecție și dezvoltare a pădurilor din Republica Moldova.

Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a discutat cu reprezentanți ai societății civile, ai Agenției „Moldsilva” și ai Asociației Femeilor Silvicultoare despre modul de gestionare a speciei de salcâm și despre cum asigurăm o integrare echitabilă în culturile autohtone, în cadrul Programului Național de Împădurire. Pentru identificarea celor mai potrivite soluții în contextul condițiilor climatice actuale, au fost analizate exemple de bune practici din Slovacia, Turcia, România și Ungaria.

Dialogul s-a concentrat pe gestionarea corectă a salcâmului, precum și pe valorificarea acestuia din punct de vedere economic. Discuțiile au vizat, de asemenea, alegerea speciilor în funcție de tipul de teren, identificarea terenurilor potrivite pentru plantare și modul în care Ministerul Mediului poate ajusta modalitatea de împădurire.

Cei prezenți au subliniat importanța unei colaborări strânse între instituții și specialiști, pentru a asigura decizii coordonate și o gestionare eficientă a plantațiilor. 

Programul Național de Împădurire prevede extinderea suprafețelor împădurite cu 145 de mii de hectare, iar ponderea salcâmului nu va depăși 15–20% din total, pentru a menține echilibrul ecologic și diversitatea pădurilor.