Cinci păsări protejate, o barză neagră și patru lopătari, au fost găsite împușcate în apropierea unui bazin acvatic din extravilanul satului Pîrjota, raionul Rîșcani. Ambele specii sunt incluse în Cartea Roșie a Republicii Moldova.

Inspectorii de mediu s-au deplasat la fața locului împreună cu reprezentanții ANSA și ai autorității publice locale. În urma verificărilor, două dintre păsări au fost găsite pe malul bazinului, cu urme vizibile de împușcare, iar alte trei au fost observate ulterior pe suprafața apei.

În urma constatărilor, Inspectoratul pentru Protecția Mediului a sesizat Poliția pentru documentarea cazului, identificarea persoanelor implicate și stabilirea tuturor circumstanțelor. Poliția a deschis o anchetă, iar în cadrul investigațiilor au fost identificate persoane suspecte. De la acestea au fost ridicate trei arme, care urmează să fie examinate în cadrul anchetei.

Expertizele balistice și veterinare au confirmat prezența unor mici proiectile metalice provenite din cartușe de vânătoare, ceea ce indică folosirea armelor de foc. Investigațiile urmează să stabilească cine a tras, din ce arme și în ce circumstanțe au fost omorâte păsările.

Unul dintre exemplare, barza neagră, purta un transmițător GPS și era monitorizată de specialiști în protecția păsărilor din Estonia. Corpul păsării a fost preluat pentru investigații suplimentare.

Potrivit informațiilor Inspectoratului pentru Protecția Mediului, bazinul în apropierea căruia au fost găsite păsările se află în fondul de vânătoare nr. 25 Moșeni, gestionat de filiala Rîșcani a Societății Vânătorilor și Pescarilor din Moldova. În zonă au avut loc partide de vânătoare la păsări de baltă, iar eventuala legătură dintre acestea și cazul investigat urmează să fie stabilită de organele de anchetă.

Prejudiciul cauzat mediului a fost calculat la 62 500 de lei. Pentru fiecare pasăre protejată a fost stabilit un prejudiciu de 12 500 de lei, ceea ce înseamnă 12 500 de lei pentru barza neagră și 50 000 de lei pentru cei patru lopătari.

Ținând cont de valoarea prejudiciului și de circumstanțele în care au fost omorâte păsările, cazul este investigat penal. Autoritățile examinează fapta ca posibil caz de vânătoare ilegală.

Ministerul Mediului va monitoriza evoluția anchetei și va colabora cu instituțiile responsabile pentru ca toate circumstanțele cazului să fie stabilite, iar persoanele care vor fi găsite vinovate să răspundă conform legii.

Cazul a fost semnalat Inspectoratului pentru Protecția Mediului Rîșcani de către reprezentanții A.O. „Protecția Păsărilor”. Ministerul Mediului mulțumește asociației pentru implicare și pentru sesizarea cazului și mizează, în continuare, pe implicarea cetățenilor în semnalarea situațiilor care pot dăuna mediului.

Mai puține drumuri între instituții, mai puține acte și mai puțin timp pierdut. Procedurile pentru folosirea resurselor minerale au fost simplificate, iar mai multe etape care înainte trebuiau parcurse separat sunt acum reunite într-o singură procedură.

Una dintre principalele schimbări este introducerea Autorizației de folosință a subsolului, care înlocuiește vechile contracte de atribuire încheiate cu Ministerul Mediului care  include cercetarea geologică, exploatarea resurselor minerale sau folosirea spațiilor rămase în subteran după exploatarea minier .

Anterior, pentru cercetarea geologică, un agent economic trebuia să parcurgă trei etape: contractul de atribuire, confirmarea perimetrului geologic și înregistrarea lucrărilor de cercetare. Acum, toate sunt realizate în cadrul unei singure proceduri de autorizare. Astfel, numărul actelor și etapelor administrative se reduce de la trei la una, adică cu aproximativ 67%.

Au fost eliminate și procedurile separate de confirmare a perimetrului geologic și minier, fiecare având anterior un termen de examinare de până la 15 zile. Datele privind delimitarea sectorului sunt acum integrate direct în autorizație.

O altă simplificare este eliminarea Concluziei geologice ca document intermediar între instituții. Verificarea informației geologice se face acum în cadrul Agenției de Mediu, odată cu examinarea cererii de autorizare.

În urma reorganizării, o parte dintre atribuțiile fostei Agenții pentru Geologie și Resurse Minerale (AGRM) au fost preluate de Agenția de Mediu. Printre acestea se numără evidența și înregistrarea lucrărilor de cercetare geologică, expertiza geologică de stat și administrarea Fondului de stat de informații privind subsolul. Tot la Agenția de Mediu sunt concentrate atribuțiile privind folosirea și protecția subsolului, precum și evaluarea impactului asupra mediului și eliberarea Acordului de mediu. 

Pentru agenții economici, aceasta înseamnă mai puține documente, mai puține transferuri între instituții și mai puține drumuri pentru parcurgerea aceleiași proceduri.

Simplificarea nu înseamnă renunțarea la cerințele de protecție a mediului. Sunt păstrate verificările necesare pentru utilizarea responsabilă a resurselor naturale, fiind eliminate sau reunite doar etapele administrative care complicau procesul.

Ne propunem să continuăm discuțiile cu reprezentanții sectorului minier, pentru a identifica dificultățile cu care se confruntă și ce proceduri mai putem simplifica. Debirocratizarea acestui domeniu va continua pe baza acestor consultări, iar procesul se va extinde și în alte domenii. Acest efort face parte din planul Guvernului de a simplifica interacțiunea cetățenilor și a agenților economici cu instituțiile statului, prin reguli mai clare, mai puține drumuri și mai puțin timp pierdut.

Valoarea totală a celor 16 proiecte depășește investiții de 334 milioane de lei.

Lucrările au ca scop reducerea riscului de inundații pentru localitățile potențial afectate, terenurile agricole și infrastructura din apropierea râurilor sau zonelor cu risc. Din cele 16 proiecte, 12 au fost finalizate, iar la celelalte 4, lucrările continuă.

În raionul Cahul, au fost reconstruite digurile de protecție împotriva inundațiilor ale polderelor nr. 4 și nr. 5. Cele două proiecte au cuprins sectoare de 25,6 km și 23,9 km.

Au fost finalizate și lucrările de reconstrucție a digurilor de la Gura Bîcului r-nul Anenii Noi, pe o lungime de 11,5 km și a digului din s. Corjova r-nul Criuleni cu lungimea de 5 km. 

În raionul Ștefan Vodă, au fost finalizate lucrările de reabilitare a digurilor pe trei sectoare: 1,8 km în satul Răscăieți, 9,7 km pe sectorul Răscăieți-Purcari și 10,3 km pe sectorul Purcari-Olănești.

Alte lucrări finisate au fost la digul din Olănești-Crocmaz, cu lungimea de 9,7 km și digul din Olănești, de 3,4 km. 

Totodată, au fost finalizate reconstrucția digului din comuna Bălăbănești, pe un sector de 0,7 km, consolidarea malului în zona stațiilor de pompare a apei NSP1 și NSP2 din raionul Criuleni, pe 0,24 km, și consolidarea malului drept al Nistrului la Vadu lui Vodă, pe 0,15 km.

Patru proiecte în curs de execuție:

Pe sectorul Crocmaz-Tudora din raionul Ștefan Vodă, se reconstruiesc 5 km de dig.

În raionul Cantemir, sunt în desfășurare lucrări pe 13 km de dig a polderului nr. 2 care protejează de inundații terenurile din s. Tiganca și Stoianovca.

Pe sectorul Coșnița-Pîrîta, raionul Dubăsari, sunt în reabilitare 28,4 km de dig.

La Doroțcaia, raionul Dubăsari, are loc întărirea malului pe o lungime de 150 m și reabilitarea unui sector de 7 km de dig.

Toate aceste lucrări sunt realizate de Ministerul Mediului și implementate prin intermediului instituției Administrația Națională „Apele Moldovei” și sunt finanțate din bugetul de stat. Investițiile fac parte din măsurile Guvernului pentru reducerea riscului de inundații și pentru protejarea oamenilor, locuințelor, terenurilor agricole și infrastructurii. Aceste intervenții au devenit posibile și datorită reformei „Apelor Moldovei”, care a consolidat capacitatea instituției de a planifica și realiza lucrări de protecție împotriva inundațiilor.

Pe platforma Comisiei Nistrene a avut loc o nouă rundă de discuții între reprezentanții Republicii Moldova și Ucrainei privind regimul de deversare a apei din lacul de acumulare Novodnistrovsk.

În cadrul consultărilor, partea ucraineană a propus, inițial, ca spre Republica Moldova să fie deversat un volum de apă echivalent cu cel care intră efectiv în lacul de acumulare Novodnistrovsk, respectiv un debit mediu de aproximativ 22 m³/s. Partea moldovenească nu a acceptat propunerea, întrucât aceasta ar presupune o reducere prea bruscă a debitului în aval, în condițiile în care acesta este menținut în prezent la aproximativ 60 m³/s.

Întrucât discuțiile necesită consultări suplimentare, părțile au convenit să continue dialogul în următoarele zile, în vederea identificării unei soluții echilibrate și acceptabile pentru ambele părți. 

Ministerul Mediului, împreună cu instituțiile responsabile, continuă să monitorizeze situația și să evite o reducere bruscă a debitului de apă în aval, care ar putea afecta alimentarea cu apă a populației, funcționarea ecosistemelor acvatice și echilibrul hidrologic al râului Nistru.

Ministerul Mediului a găzduit, astăzi, sesiunea de informare și consultare instituțională „De la monitorizarea hidrobiologică la evaluarea stării ecologice a apelor de suprafață în conformitate cu Directiva-cadru privind apa”.

La sesiune au participat specialiști și factori de decizie din cadrul instituțiilor responsabile de monitorizarea, evaluarea și gestionarea resurselor de apă, precum și reprezentanți ai mediului academic.

Participanții au discutat despre modul în care rezultatele monitorizării pot fi utilizate pentru a evalua mai exact starea râurilor și lacurilor, pentru a identifica sectoarele afectate și pentru a stabili măsurile necesare în vederea protecției și îmbunătățirii stării acestora.

În cadrul discuțiilor a fost evidențiată necesitatea transformării datelor de monitorizare în informații clare privind starea râurilor și lacurilor, presiunile exercitate asupra acestora și măsurile care trebuie întreprinse. Evaluările obținute vor permite identificarea mai exactă a sectoarelor afectate și orientarea măsurilor și investițiilor către zonele care necesită intervenții prioritare.

Secretara de stat a Ministerului Mediului, Victoria Gratii, a subliniat că datele de monitorizare trebuie să sprijine procesul de luare a deciziilor: „Nu colectăm date doar pentru a avea statistici sau pentru a îndeplini o obligație de raportare. Trebuie să transformăm datele de monitorizare în informații clare despre starea râurilor și lacurilor și despre măsurile pe care trebuie să le întreprindem.”

Consolidarea sistemului de monitorizare și evaluare a stării ecologice reprezintă o etapă importantă în procesul de aliniere a Republicii Moldova la cerințele Uniunii Europene în domeniul apei și va contribui la planificarea unor intervenții fundamentate pe informații credibile.

Activitatea a fost organizată în cadrul proiectului PNUD „Sprijinirea autorităților din Republica Moldova în managementul durabil al râului Nistru” – Nistru 2, implementat cu sprijinul financiar al Guvernului Suediei.